Coridorul Vertical: România, între tranzit și rival pentru Grecia
Grecia vrea să acopere o parte cât mai mare din necesarul de gaze al Europei Centrale și de Sud-Est după ce gazul rusesc va fi oprit complet, în 2027. Pentru asta, se bazează pe Coridorul Vertical, iar România are aici un dublu rol: este țară de tranzit și, în același timp, concurent. Imaginea reiese dintr-o analiză S&P Global Energy prezentată marți, 10 noiembrie, de HotNews, care citează publicația elenă Energygame.gr.
Miza: 14 miliarde de metri cubi pe an
Potrivit S&P Global Energy, Europa Centrală și de Sud-Est va trebui să înlocuiască aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an, livrați acum prin conducte. Anna Galtsova, directoarea de cercetare pentru gaze naturale în Europa, Orientul Mijlociu și Africa la S&P, a subliniat cât de mare este piața care se deschide. Pentru aceste volume concurează mai multe surse și rute de transport.
Coridorul Vertical aduce gaz de altă origine decât cea rusă, în principal gaz natural lichefiat (GNL) american, din Grecia spre nord. Are două ramuri: una estică, spre Moldova și Ucraina, și una vestică, spre Ungaria și Slovacia. Grecia contează pe terminalele de GNL de la Revythousa și Alexandroupoli, pe conducta TAP și pe interconectările cu Bulgaria. Un raport Grant Thornton, citat de HotNews, arată că exporturile grecești de gaze spre nord au crescut cu 169% în primele nouă luni din 2026.
Ambiția Greciei de a deveni hub regional datează din 2009-2010, din timpul celei de-a doua mari crize a gazelor dintre Rusia și Ucraina, care a afectat Bulgaria și Grecia. Atunci a apărut prima dată ideea terminalului plutitor de la Alexandroupoli, iar decizia finală de investiție a venit abia peste un deceniu. Conducta TAP a fost pusă în funcțiune în 2021, iar conducta greco-bulgară IGB și platforma de tranzacționare a gazelor de la Bursa de Energie din Grecia (HEnEx), în 2022. Potrivit Galtsova, HEnEx are potențialul de a deveni reper de preț pentru întreaga regiune, după ce contractele pe termen lung pentru gazul rusesc vor expira în 2027.
Tarifele cumulate, punctul slab al coridorului
S&P identifică drept principal dezavantaj al rutei grecești așa-numitul „pancaking”. Fenomenul înseamnă că tarifele de transport se adună de la o rețea la alta, la fiecare frontieră traversată, așa că, pe distanțe lungi, gazul devine tot mai puțin competitiv. Agenția a comparat rutele spre Ungaria, considerată o piață-trofeu de Grecia, Turcia și România deopotrivă. Pentru anul gazier 2026/27, transportul gazului românesc din Marea Neagră este estimat la 2,27 euro pe megawatt-oră, adică circa 12,1 lei la cursul BNR din 9 noiembrie 2026. Pe ruta TurkStream, Bulgaria și Serbia, folosită pentru gazul rusesc, costul estimat este de 3,04 euro/MWh, adică aproximativ 16,2 lei. Diferența, de 0,77 euro/MWh, face ruta prin TurkStream cu circa 34% mai scumpă decât varianta românească.
Turcia este, de asemenea, un concurent puternic, cu infrastructură extinsă și surse diverse de aprovizionare. Alexandros Exarchou, șeful grupului AKTOR și al Atlantic SEE LNG, a indicat drept risc major pentru Coridorul Vertical posibilitatea ca Turcia să amestece GNL american cu gaz rusesc.
Rolul României: tranzit, Neptun Deep și Transgaz
Analiza vorbește despre o „dublă strategie” a României. Țara este o piesă esențială pentru tranzitul pe coridor, dar vrea să acopere singură o parte din golul lăsat de gazul rusesc, cu producția din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră. Exploatarea comercială a acestuia este estimată pentru 2027. Pe de altă parte, în evaluarea anuală făcută de traderi, citată de S&P, piața românească a gazelor are un scor foarte slab, mai ales la capitolul reglementare. Grecia stă mult mai bine în același clasament.
Newsweek România, citând Energypress, scrie că operatorii de transport al gazelor din nouă țări (Grecia, Bulgaria, România, Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, Serbia și Macedonia de Nord) s-au reunit pentru prima dată pentru a avansa extinderea coridorului. România a fost reprezentată de Ion Sterian, directorul general al Transgaz, prezentat de publicație drept inițiatorul proiectului. Slovacia și Ungaria au intrat pentru prima dată în discuțiile tehnice. Întâlnirea a urmat reuniunii ministeriale cvadrilaterale din mai, de la Atena, unde au participat ministrul grec al Mediului și Energiei, Stavros Papastavrou, și viceministra bulgară a Energiei, Velislava Petrova.
Potrivit financialintelligence.ro, operatorii au discutat modernizarea rețelelor naționale pentru volume suplimentare din Grecia și includerea a patru noi destinații în produsele de rezervare a capacității coridorului.
Surse:
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.
