Utilizarea Abuzivă a Inteligenței Artificiale: Raportul Anthropic asupra Propagandei în România și Moldova
Pe 10 septembrie 2026, compania Anthropic a publicat un raport îngrijorător referitor la utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale în contextul propagandei mediatice. Conform acestui document, un reprezentant al agenției Sputnik ar fi folosit tehnologia avansată a modelului de inteligență artificială Claude pentru a transforma știri din România și Republica Moldova în materiale de propagandă în limba rusă. Această practică ridică semne de întrebare serioase despre etica și responsabilitatea în utilizarea AI, mai ales în perioadele de instabilitate politică.
Se afirmă că materialele astfel create au fost distribuite pe canalul de Telegram al Sputnik Moldova, precum și prin intermediul RIA Novosti, o agenție de știri rusă de prestigiu. De asemenea, aceste informații ar fi fost amplificate prin intermediul unei rețele extinse de publicații din Rusia și Moldova. Scopul acestei acțiuni nu ar fi fost altul decât crearea unor „bucle false de verificare”, o strategie comună în propagandă care are rolul de a face ca aceleași informații să pară confirmate de surse independente, de încredere. Aceasta nu doar că dezinformează publicul, dar contribuie și la polarizarea opiniei publice, ceea ce poate avea consecințe grave asupra stabilității sociale.
Anthropic a mai susținut că reprezentantul Sputnik ar fi promovat și informații false sau defăimătoare despre președinta Maia Sandu, cu scopul de a influența electoratul în perioada alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. În acest context, una dintre postările generate cu ajutorul modelului Claude ar fi avut un impact semnificativ, atingând aproximativ 2.000 de vizualizări. Acest aspect evidențiază nu doar puterea de propagare a dezinformării, dar și importanța reglementării utilizării inteligenței artificiale în domeniul mass-media.
Cu toate acestea, raportul nu oferă exemple concrete ale materialelor reclamate, ceea ce face dificile evaluările asupra efectelor concrete ale acestei forme de manipulare. De asemenea, Anthropic nu a fost capabilă să stabilească cu exactitate ce proporție din materialele produse de instituțiile implicate a fost creată cu ajutorul inteligenței artificiale, un aspect crucial în înțelegerea modului în care AI poate fi integrată în tehnicile de propagandă modernă. Ca răspuns la aceste probleme, compania a decis să închidă conturile utilizate pentru distribuția acestor materiale, un pas necesar, dar care ridică întrebări despre controlul și reglementarea utilizării AI în mass-media.
Această situație subliniază necesitatea acută de a dezvolta cadre legislative și etice care să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale în comunicarea de masă. Este esențial ca publicul să fie educat cu privire la riscurile asociate cu dezinformarea și manipularea informației, mai ales în contextul alegerilor și al evenimentelor politice. De asemenea, societatea civilă trebuie să fie activă în monitorizarea și contracararea propagandei, iar autoritățile ar trebui să colaboreze cu experți în domeniul tehnologiei și al comunicării pentru a asigura un climat informațional sănătos. În final, întrebarea rămâne: cum putem proteja democrația și adevărul în era digitală?
