Laura Codruța Kövesi, fostă procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și actuală șefă a Parchetului European (EPPO), a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește viitorul acestei instituții. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, Kövesi a evidențiat riscurile considerabile cu care se confruntă EPPO, subliniind că aceasta ar putea fi subminată și „eliminată pe ascuns” printr-o serie de tactici, precum subfinanțarea, blocajele legislative și presiunile politice. Aceste preocupări vin într-un moment crucial, având în vedere că Kövesi își încheie mandatul după șapte ani de conducere.
Unul dintre principalele puncte abordate de Kövesi este volumul de muncă copleșitor cu care se confruntă EPPO. Aceasta a evidențiat că, în ciuda faptului că instituția ar trebui să beneficieze de 230 de procurori europeni delegați pentru a-și îndeplini eficient sarcinile, resursele financiare disponibile acoperă doar 180 de posturi. Situația devine și mai gravă în anumite state membre, cum ar fi Polonia, unde din cei 24 de procurori necesari, doar 15 sunt disponibili. În Ungaria, Comisia Europeană a propus un buget semnificativ redus, ceea ce face și mai imposibilă activitatea instituției în zone unde fraudă și criminalitate organizată transfrontalieră sunt probleme critice.
Kövesi a criticat în mod deschis întârzierea revizuirii regulamentului EPPO, un demers solicitat încă din 2021, care ar trebui să corecteze lacunele procedurale și să consolideze independența procurorilor europeni. Ea a acuzat oficialii europeni că se concentrează pe implementarea unor noi structuri birocratice, în loc să ofere suport real anchetelor împotriva fraudelor și a criminalității organizate, care necesită intervenții rapide și eficiente.
Un alt aspect important pe care Kövesi l-a menționat în interviu este ipocrizia unor politicieni, care susțin independența justiției doar atâta timp cât aceasta nu interferează cu interesele lor personale. Această dublă măsură poate avea consecințe grave asupra sistemului de justiție și asupra încrederii cetățenilor în instituțiile statului. În această lumină, Kövesi a reafirmat angajamentul său față de principii și a menționat că, dacă ar putea să o ia de la început, nu ar schimba nimic din modul în care a gestionat mandatul său.
În concluzie, avertizările și observațiile lui Laura Codruța Kövesi subliniază o problemă sistemică ce afectează nu doar EPPO, ci și capacitatea Uniunii Europene de a combate eficient corupția și criminalitatea organizată. Fără resurse adecvate și fără un sprijin real din partea statelor membre, EPPO riscă să devină o instituție lipsită de puterea necesară pentru a face față provocărilor actuale. Este esențial ca toate părțile implicate să recunoască importanța consolidării acestei instituții și să acționeze în consecință pentru a asigura un sistem de justiție echitabil și eficient pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
