Prim-ministrul Ilie Bolojan a adus în atenție o problemă gravă cu care se confruntă România, anume că țara noastră ocupă locul doi în Europa, după Italia, în ceea ce privește numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani care nu fac parte din populația activă angajată. Această statistică evidențiază o provocare semnificativă pentru economia românească, iar soluționarea acestei situații devine o prioritate. Bolojan a subliniat că, pentru a atinge o dezvoltare economică sustenabilă, orice guvern ar trebui să se concentreze pe creșterea ratei ocupării forței de muncă și pe îmbunătățirea condițiilor economice.
Una dintre propunerile avansate de prim-ministru a fost limitarea pensionărilor anticipate, un factor care contribuie la scăderea numărului de persoane active în câmpul muncii. Pensionările premature pot reduce drastic resursele umane disponibile și contribuie la un deficit de forță de muncă, în special în rândul celor care, deși se apropie de pensie, ar putea aduce o contribuție valoroasă economiei. De asemenea, Bolojan a subliniat că, în prezent, doar puțin peste jumătate dintre persoanele din această grupă de vârstă sunt angajate, în timp ce ceilalți rămân inactivi din diverse motive, inclusiv din cauza migrației către alte țări sau a pensionărilor anticipate.
Prim-ministrul a discutat și despre importanța propunerii referitoare la pensiile magistraților, subliniind că aceasta ar putea influența în mod semnificativ deciziile viitoare legate de pensionările din alte domenii. Această propunere ar putea deveni un model și pentru altele sectoare, afectând astfel modul în care sunt gestionate pensionările și resursele umane în diverse instituții.
Mai mult, Bolojan a atras atenția asupra regulilor actuale din Ministerul Afacerilor Interne, unde angajații au posibilitatea de a ieși la pensie la vârste mai mici. Această situație amplifică problemele legate de disponibilitatea forței de muncă și, implicit, de performanța economică a țării. Având în vedere că aceste instituții joacă un rol esențial în asigurarea ordinii publice și gestionarea crizelor, scăderea numărului de angajați activi poate avea repercusiuni asupra capacității acestora de a funcționa eficient.
În concluzie, provocările economice cu care se confruntă România necesită o abordare cuprinzătoare, care să includă reforme în domeniul pensionărilor și ocupării forței de muncă. Promovarea unui mediu favorabil angajării, alături de revizuirea politicilor de pensionare, ar putea contribui semnificativ la revitalizarea economiei. Bolojan a subliniat că este esențial ca orice soluție implementată să fie bine fundamentată, pentru a asigura nu doar o creștere a numărului de angajați, ci și o stabilitate economică pe termen lung. România are nevoie de o strategie clară și eficientă pentru a se adapta la provocările demografice și economice actuale.
