Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după nouă luni

Ministerul Finanțelor a publicat marți, 3 noiembrie 2026, raportul privind execuția bugetară din trimestrul al treilea, cerut de PSD. Documentul arată că deficitul bugetar cumulat în primele nouă luni ale anului a coborât la 3,81% din PIB, de la 5,31% în aceeași perioadă din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează însă că ținta anuală poate fi atinsă doar dacă banii din PNRR sosesc la timp, potrivit Mediafax și TVRInfo.

Raportul cerut de PSD confirmă cifrele guvernului anterior

La sfârșitul lunii octombrie, liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut ministrului Nazare să prezinte public cât mai repede „situația reală a finanțelor țării”, amintește Monitorul Cluj. Social-democrații contestaseră datele. Potrivit Europa FM, raportul confirmă bilanțul de final de mandat al Cabinetului Bolojan, prezentat la jumătatea lui octombrie. PSD l-a păstrat pe Alexandru Nazare la Finanțe și în Cabinetul Niculescu.

„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă”, a declarat ministrul. El a adăugat că deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, iar investițiile sunt cu 30% mai mari.

Cifrele în perspectivă: deficitul scade, dobânzile cresc

În bani, deficitul pe nouă luni a fost de 78,30 miliarde de lei. Asta înseamnă 24,17 miliarde mai puțin decât cele 102,47 miliarde din 2025, adică o scădere de aproape 24%. Ținta pentru tot anul, păstrată la prima rectificare bugetară, este de 6,2% din PIB, adică 130,3 miliarde de lei. Prin urmare, pentru ultimul trimestru mai rămâne o marjă de circa 52 de miliarde de lei. Prin comparație, deficitul din trimestrul al treilea a fost de 37,27 miliarde de lei.

Luat separat, trimestrul iulie–septembrie s-a încheiat cu un deficit de 1,81% din PIB. Suma este cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat, dar cu 4,6 miliarde peste cea din aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul explică diferența prin două cauze: investiții mai mari cu 15,6 miliarde de lei și dobânzi mai mari cu circa 6,5 miliarde de lei. Investițiile publice au ajuns la 47,81 miliarde de lei, cu 48,6% mai mult decât anul trecut. Cheltuielile cu dobânzile au urcat de la 0,77% la 1,03% din PIB. În schimb, cheltuielile de funcționare au crescut cu doar 1,8%, sub rata inflației, iar ponderea lor a scăzut de la 6,7% la 6,3% din PIB.

Pe termen mai lung, raportul vorbește despre o consolidare fiscală: deficitul cash a fost de 8,67% din PIB în 2024 și de 7,65% în 2025. Atingerea țintei de 6,2% ar însemna o reducere de 1,45 puncte procentuale față de anul trecut.

Ce înseamnă pentru România: TVA mai mare și fonduri europene decisive

O parte importantă din creșterea veniturilor vine din TVA. Încasările au urcat cu 24,4%, la 44,14 miliarde de lei, ca efect al majorării cotei standard de la 19% la 21% și al modificării cotelor reduse în 2025, arată raportul citat de Mediafax. Ministerul precizează că, din august, baza de comparație include deja aceste schimbări, așa că ritmul de creștere va încetini treptat. Accizele au scăzut cu 3,1%, inclusiv din cauza reducerii accizei la motorină. Contribuțiile sociale au rămas sub program, pentru că fondul de salarii a crescut cu 3,5%, față de 5,5% cât se estimase.

Fondurile europene au acoperit 65,6% din investițiile de 107,77 miliarde de lei făcute în primele nouă luni. Separat, plățile prin instrumentul european pentru apărare SAFE au ajuns la 6,34 miliarde de lei în trimestrul al treilea. Principalul risc vine din cererile de plată numărul 5 și 6 din PNRR, aflate în evaluarea Comisiei Europene. Componenta lor de grant însumează 4,23 miliarde de euro, circa 22,6 miliarde de lei la cursul BNR din 2 noiembrie 2026, adică aproximativ 1% din PIB.

Veniturile aferente acestor proiecte sunt deja trecute în execuția bugetară, dar rămân supuse unui „risc de ajustare”. Ele devin definitive doar după ce Comisia Europeană validează jaloanele și țintele. „Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR”, a spus Nazare. Plățile pentru proiectele PNRR includ și TVA și contribuția națională, sume pe care Bruxelles-ul nu le rambursează.

Ministerul Finanțelor a anunțat că, până la finalul anului, nicio cheltuială nouă nu va fi angajată fără acoperire în venituri certe.

Surse:

• TVRInfo.ro – Ministerul Finanțelor a publicat raportul cerut de PSD. Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB. Ținta anuală depinde de banii din PNRR
• Mediafax – Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB. Atingerea țintei de deficit depinde de încasarea fondurilor PNRR
• europafm.ro – Ministerul Finanțelor confirmă reducerea deficitului bugetar la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026
• Monitorul Cluj – Ministerul Finanțelor a publicat raportul cerut de PSD: Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB
• B1TV – Ministerul Finanțelor a publicat raportul privind situația bugetară
• BNR – Cursul de referință din 2026-11-02