Ministrul italian al Apărării solicită măsuri coordonate împotriva dezinformării și influențării prin datele utilizatorilor
Într-o epocă în care informația circulă cu o rapiditate covârșitoare, provocările aduse de dezinformare și influențarea opiniei publice devin tot mai pregnante. Acest context, în care tehnologia evoluează constant, necesită acțiuni concertate la nivel internațional. Guido Crosetto, ministrul italian al apărării, a adus în centrul atenției aceste probleme într-o declarație făcută pe 26 octombrie 2026, în cadrul reuniunii E5 desfășurată la Paris, care a reunit lideri din Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit.
Crosetto a subliniat necesitatea elaborării unor reguli și instrumente comune pentru a contracara războiul hibrid, care se dovedește din ce în ce mai sofisticat și greu de detectat. Războiul hibrid include manipularea informațiilor, atacuri cibernetice și alte activități menite să submineze stabilitatea statelor. Ministerul italian al Apărării a reiterat că, în fața acestor provocări, niciun stat european nu poate acționa izolat, remarcând importanța consolidării colaborării între națiuni și institții internaționale.
Una dintre principalele îngrijorări exprimate de Crosetto se referă la impactul pe care profilarea digitală îl are asupra tinerilor. Prin colectarea și analiza datelor personale, platformele de socializare pot influența substanțial modul în care tinerii percep lumea înconjurătoare, inclusiv concepțiile despre democrație și societate. Acesta a evidențiat riscul ca tinerii să devină vulnerabili la manipulare, având în vedere că datele despre interesele și comportamentul lor pot fi folosite în scopuri de influențare.
Declarația comună adoptată la finalul reuniunii a condamnat activitățile hibride ale Rusiei și a solicitat un rol european mai puternic în cadrul NATO. Totuși, este important de menționat că acest document nu a stabilit norme specifice în ceea ce privește profilarea digitală. Crosetto a recunoscut că, deși Uniunea Europeană are deja la dispoziție instrumente pentru abordarea amenințărilor hibride, responsabilitatea principală revine statelor membre, fiecare având datoria de a implementa măsuri adecvate.
Regulamentele actuale, cum ar fi DSA (Regulamentul privind Serviciile Digitale), deja impun platformelor mari responsabilitatea de a evalua și reduce riscurile sistemice asociate cu utilizarea datelor utilizatorilor. De exemplu, platformele nu pot afișa reclame bazate pe profilarea utilizatorilor minori, protejând astfel informațiile sensibile ale acestora. Crosetto a insistat că, deși aceste reguli existente sunt necesare, ele nu sunt suficiente pentru a combate toate nuanțele amenințărilor hibride și că este nevoie de un cadru mai robust.
În concluzie, în cadrul acestei adunări, Crosetto a făcut apel pentru continuarea dialogului pe această temă, subliniind nevoia unor soluții inovatoare și eficiente care să răspundă provocărilor actuale și viitoare. Îngrijorările sale cu privire la influențarea tinerilor prin intermediul profilării digitale indică o direcție importantă pentru politica de apărare europeană, accentuând imperativul unei acțiuni unite împotriva dezinformării și manipulării informaționale. Acest subiect va continua să fie pe agenda de discuții a Comisiei Europene, NATO și statelor membre, cu scopul de a asigura un spațiu digital mai sigur și mai echitabil pentru toți cetățenii europeni.
