În cadrul unei vizite recente la Ruse, vicepremierul bulgar Grozdan Karadjov a transmis acuzații serioase autorităților române, susținând că acestea obstrucționează proiectele de construcție a noilor poduri și legături de feribot între Bulgaria și România. Karadjov a evidențiat că România condiționează avansarea acestor inițiative de dragarea Dunării, un proces pe care Bulgaria trebuie să-l desfășoare. De asemenea, vicepremierul a subliniat faptul că, în ciuda eforturilor susținute din partea Bulgariei și a Comisiei Europene, România continuă să fie reticentă în ceea ce privește extinderea conectivității, limitându-se strict la punctul de trecere Ruse-Giurgiu.
Karadjov a pus accentul pe întârzierea procedurilor pentru construirea unui al treilea pod peste Dunăre, în apropiere de Ruse, subliniind că, în mod paradoxal, o linie de feribot ar putea prelua o parte considerabilă din traficul existent. Cu toate acestea, el a semnalat că, fără o cooperare eficientă între cele două țări, aceste nevoi de transport rămân neîndeplinite. Problema se complică și mai mult, având în vedere că infrastructura existentă nu face față cerințelor actuale, ceea ce limitează potențialul economic al regiunii.
În contextul acestor dispute, în aprilie 2025, Bulgaria a început să progreseze în procesul de dragare a Dunării, răspunzând astfel unei solicitări mai vechi din partea României. Guvernul bulgar a avizat un acord pentru a lansa proceduri comune de achiziții publice în cadrul programului intitulat FAST Dunărea 2, care are ca scop îmbunătățirea condițiilor de navigație pe acest important curs de apă. Proiectul, cu o valoare estimată la 230 de milioane de euro, se concentrează pe monitorizarea mediului și dezvoltarea infrastructurii necesare. Cu toate acestea, întârzierile intervin în utilizarea eficientă a axei de transport fluvial care este vitală pentru Uniunea Europeană.
În plus, este demn de menționat că România a început déjà activitățile de dragare în sectorul bulgar, având aprobarea autorităților de la Sofia. Această colaborare este văzută ca o măsură proactivă menită să prevină blocajele de trafic, dar sinele de cooperare nu sunt întotdeauna constante. Disputa actuală între cele două țări subliniază nu doar provocările infrastructurii, ci și complexitatea colaborării bilaterale în domeniul transportului.
În concluzie, este evident că atât Bulgaria cât și România au un interes comun în dezvoltarea infrastructurii de transport pe râul Dunărea, dar obstacolele politice și de cooperare complică avansarea acestor proiecte esențiale. Soluțiile durabile vor necesita un angajament mai mare din partea ambelor părți pentru a încuraja dezvoltarea și conectivitatea în regiune.
