Un audit al Curții de Conturi dezvăluie că 119 orașe din România au sub 10.000 de locuitori, generând îngrijorări privind organizarea administrativă.

- Advertisement -

Recent, un audit de performanță realizat de Curtea de Conturi a scos la iveală o problemă majoră în România: peste jumătate dintre orașe nu mai îndeplinesc criteriul legal de 10.000 de locuitori necesar pentru a fi considerate municipii. Din cele 216 orașe existente, 119 au scăzut sub acest prag. Acesta este un semnal alarmant, având în vedere că aproape 15% dintre comune au sub 1.500 de locuitori. Discrepanța evidentă între cerințele legislative și realitățile demografice ridică întrebări esențiale cu privire la sustenabilitatea unităților administrativ-teritoriale.

Curtea de Conturi a subliniat că, fără o reformă legislativă adecvată, aceste administrații locale vor fi din ce în ce mai dependente de bugetul de stat. Această dependență ar putea conduce la o scădere a calității serviciilor publice, ceea ce ar afecta direct viața cetățenilor. De exemplu, orașele care nu pot susține un număr minim de locuitori ar putea pierde o parte din fondurile necesare pentru dezvoltare și întreținerea infrastructurii. Astfel, aceste comunități riscă să devină izolate, cu acces limitat la resurse și servicii esențiale.

Raportul Curții de Conturi a scos la iveală și disparitățile semnificative în ceea ce privește accesul la servicii esențiale între mediul urban și cel rural. În multe zone rurale, cetățenii se confruntă cu provocări în accesarea serviciilor de sănătate, educație și infrastructură. Această realitate subliniază nevoia urgentă de a dezvolta politici publice care să asigure o distribuție echitabilă a resurselor și să promoveze investiții în zonele defavorizate.

Pentru a răspunde acestor provocări, este imperios necesar ca autoritățile să inițieze un proces de reformare a legislației, astfel încât să se adapteze la dinamica demografică și la nevoile actuale ale populației. Reformele ar putea însemna nu doar actualizarea limitelor de populație pentru clasificarea orașelor, ci și un cadru mai flexibil care să permită localităților mici să acceseze fonduri și resurse pentru dezvoltare.

- Advertisement -

În concluzie, auditul realizat de Curtea de Conturi subliniază o realitate complexă și îngrijorătoare. Este esențial ca România să abordeze aceste probleme printr-o reformă legislativă strategică, care să protejeze nu doar orașele mari, ci și municipiile mici și comunele. Numai printr-un angajament ferm și prin colaborarea între diversele niveluri ale administrației putem asigura un viitor mai bun pentru toate comunitățile din țară. În acest context, scopul trebuie să fie crearea unui sistem administrativ care să fie nu doar sustenabil, ci și echitabil, asigurând accesul la servicii fundamentale pentru fiecare cetățean, indiferent de locul în care trăiește.