Pe 16 ianuarie, o nouă lege adoptată în Ucraina, care reglementează dobândirea și păstrarea cetățeniei, a intrat în vigoare, generând controverse în cadrul comunității românești din țară. Această legislatie stabilește condiții referitoare la cetățenia multiplă, incluzând o selecție de cinci țări acceptate pentru dublă cetățenie: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite și Canada. Cu toate acestea, România este notabil exclusă din această listă, ceea ce a provocat nemulțumiri și dezbateri intense.
Eugen Pătraș, un avocat de origine română, a criticat această hotărâre, argumentând că decizia subapreciază contribuția României în sprijinul Ucrainei pe parcursul conflictului actual. Pătraș subliniază că, pe lângă sprijinul politic și economic, România găzduiește o comunitate semnificativă de etnici români în Ucraina, care joacă un rol important în contextul social și cultural al țării.
Legea a fost promulgată de președintele ucrainean, Volodymyr Zelenski, în luna iulie a anului trecut, iar în noiembrie a fost adoptată lista țărilor acceptate pentru dublă cetățenie. Se pare că această selecție a fost realizată având în vedere prioritățile strategice ale Ucrainei, punând accent pe relațiile cu aliații tradiționali, care susțin activ integritatea teritorială a țării în fața agresiunii rusești.
Criteriile de selecție utilizate pentru incluziunea țărilor în lista de dublă cetățenie reflectă o abordare geopolitică. Astfel, sunt incluse doar națiuni care fac parte din grupuri precum G7 sau Uniunea Europeană, subliniind sprijinul lor față de Ucraina în vremuri dificile. În acest context, absența României de pe această listă generează indignare, având în vedere că Bucureștiul a fost un susținător constant al Kievului, nu doar în timpul conflictului armat, ci și pe parcursul întregului proces de reformă.
Criticile din partea comunității românești evidențiază o percepție de nedreptate și o atenție insuficientă acordată contribuțiilor românilor din Ucraina. Aceștia consideră că excluderea României din lista țărilor acceptate pentru dublă cetățenie ar putea pune în pericol identitatea culturală și drepturile lor, întrucât mulți dintre aceștia dețin simultan cetățenia română și doresc să-și păstreze legăturile cu țara de origine.
Mass-media și organizațiile românești din Ucraina continuă să monitorizeze implementarea acestei legislații noi, având în vedere că aceasta poate avea implicații directe asupra vieții cotidiene a etnicilor români din regiune. Reacțiile continuă să curgă, iar discuțiile în cadrul comunității subliniază dorința de recunoaștere și protecție a drepturilor acestor cetățeni, într-o perioadă în care identitatea națională și identitatea etnică sunt puse la încercare.
În concluzie, noua lege ucraineană privind cetățenia nu doar că subliniază prioritățile geopolitice ale Ucrainei, dar și impactează în mod direct comunitatea românească, deschizând un dialog necesar asupra relațiilor româno-ucrainene și statutului acestor cetățeni în viitor.
