Belgia va începe în acest an să trimită scrisori de recrutare pentru toți tinerii care împlinesc 18 ani, ca parte a unui program destinat creșterii numărului de rezerviști ai armatei.
Planul, ce va fi pus în aplicare începând cu 2026, propune derularea unui stagiu militar voluntar de un an, care va fi remunerat cu aproximativ 2.000 de euro pe lună, echivalent cu salariul unui soldat debutant.
Scrisori de recrutare pentru tinerii belgieni
Ministrul Apărării din Belgia, Theo Francken, își propune să crească numărul rezerviștilor de la 6.600 la 20.000 în următorii ani. Deși există interes, el a menționat că:
„Toate programele de pregătire sunt deja ocupate, iar numărul actual de instructori este insuficient pentru a gestiona un val mai mare de recruți.”
Cu toate acestea, autoritățile belgiene speră să adauge anual 500 de rezerviști începând din 2026, având ca obiectiv dublarea acestuia din 2027, ajungând astfel la 5.600 de noi membri în rezervă până în 2029, conform Euronews.
Scrisorile vor avea un caracter informativ, încurajând tinerii să participe la serviciul militar voluntar. Cei care aleg să se alăture vor urma un program standardizat, asemanător cu cel al armatei regulate.
La finalul acestui stagiu, indiferent dacă vor decide să continue o carieră militară sau nu, aceștia vor rămâne în rezerva armatei pentru următorii 10 ani.
Belgia adopta astfel un model similar cu cel implementat recent de Olanda, care a lansat un program de recrutare similar în martie, având ca scop atingerea unui număr de 200.000 de membri în armată până în 2030.
Programul din Olanda este deschis tinerilor cu vârste între 18 și 27 de ani, oferindu-le oportunitatea de a participa la un „an de serviciu”, menit să le ofere o experiență directă în cadrul forțelor armate. Participanții beneficiază de antrenamente, cursuri de prim ajutor militar și viață de cazarmă, similar soldaților activi.
Un exemplu din presa olandeză este Matthias, un tânăr de 18 ani care a început stagiul în octombrie și care a afirmat:
„Nu eram sigur dacă viața militară mi se potrivește. De aceea am ales ‘anul de serviciu’, ca să testez această opțiune.”
În cadrul aceluiași program olandez, Matthias urmează un curriculum identic cu cel al soldaților activi: antrenamente fizice, cursuri de prim ajutor în condiții de luptă și trai în cazarmă. El face parte dintr-un nou val de tineri care experimentează viața militară fără obligația de a continua pe termen lung în acest domeniu.
Gijs Tuinman, secretar de stat olandez pentru Apărare, susține inițiativa și consideră că:
„Un astfel de serviciu temporar le oferă tinerilor o imagine realistă asupra vieții militare.”
El speră ca acest concept să atragă mai mulți tineri și să le ofere o înțelegere mai profundă a angajamentului implicat.
În completare, Olanda îi implică și pe adolescenții de 17 ani, invitându-i să completeze un chestionar despre abilitățile și motivația lor. Deși în prezent este opțional, autoritățile iau în considerare transformarea acestuia într-o obligație legală. În Suedia, completarea acestui chestionar este deja obligatorie prin lege, fiind parte a procesului de pregătire și selecție a potențialilor recruți.
Erik Noordam, căpitan-locotenent în armata olandeză, a explicat că:
„Multe tineri doresc să contribuie, dar nu știu exact ce înseamnă viața militară.”
Din perspectiva sa, programul introdus în Olanda are rolul de a reduce bariera psihologică asociată cu ideea unui angajament militar permanent și le oferă tinerilor „o cale simplă pentru a testa compatibilitatea cu armata.”
Aceste modele – cel belgian și cel olandez – se aliniaza unei tendințe mai largi de consolidare a rezervelor militare în Europa, fără a recurge la obligații. În ambele cazuri, recrutarea este voluntară, dar cu un angajament clar: participarea implică nu doar un an de pregătire activă, ci și angajamentul ulterioar în rezervă pentru o perioadă stabilită, în cazul Belgiei fiind vorba de zece ani.
Am absolvit FJSC în 2014 și am scris pentru diverse publicații importante din România.
