Schimbare radicală în peisajul politic românesc: Decizia lui George Simion și planurile sale pentru CCR

- Advertisement -

Un val de referendumuri zguduie scena politică românească: după ce Guvernul a decis să consulte populația cu privire la pensiile speciale, George Simion a intrat și el în joc. Liderul AUR vrea un referendum, dar nu pe tema pensiilor, ci pentru desființarea Curții Constituționale.

„Curtea Constituțională trebuie desființată. Este singurul referendum cu adevărat relevant!”, a scris Simion pe Facebook, după ce a observat că CCR impune restricții asupra modificării pensiilor speciale. Ironia face ca, în trecut, Simion și partidul său să fi votat împotriva eliminării pensiilor speciale pentru parlamentari. Totuși, în lumea politică, logica nu pare să aibă un loc de cinste, așa că liderul AUR a ales să propună desființarea Curții în loc să își păstreze consecvența.

Probabil că până la sfârșitul anului vom asista și la un referendum pentru abolirea referendumurilor.

George Simion, apel către Bolojan după ce legea pensiilor magistraților a fost declarată neconstituțională de CCR

- Advertisement -

Liderul AUR, George Simion, îi solicită demisia premierului Ilie Bolojan, după ce Curtea Constituțională a admis, pe formă, sesizarea de neconstituționalitate primită de la Înalta Curte, referitoare la legea pensiilor magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament.

„DEMISIA – un act onorabil din partea domnului Bolojan”, a scris George Simion pe pagina sa de Facebook.

Cei nouă judecători ai CCR au admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la legea ce vizează modificarea sistemului de pensii pentru judecători și procurori, aprobată de Guvernul Bolojan în 1 septembrie.

Instanța supremă a subliniat, printre alte aspecte, că „a fost ignorată, din nou, importanța pensiei de serviciu în cadrul principiului independenței justiției”.

- Advertisement -

Motivele aduse de CCR se referă la absența avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ceea ce ar putea indica motive extrinseci, de formă, nu de fond (motive intrinseci), conform surselor HotNews.

Înainte de decizia CCR, fostul judecător CCR Tudorel Toader a explicat implicațiile neconstituționalității pe baza motivelor de formă:

„Dacă sesizarea este admisă pe motive extrinseci de procedură, cum ar fi, de exemplu, probleme legate de avizul CSM-ului, atunci Parlamentul poate relua legea și să o adopte, respectând procedurile. Dacă sunt neconstituționalități de fond intrinseci, soluțiile legislative considerate neconstituționale nu pot fi reluate, conform unui principiu de rang constituțional”.