Rusia se confruntă cu o criză severă de benzină, o situație provocată de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra instalațiilor de rafinare. Această penurie ar putea avea efecte dure pe termen lung, cu estimări care sugerează că poate dura aproape un an pentru a se stabiliza. Specialiștii de la Agenția Internațională a Energiei subliniază impactul devastator al acestor atacuri, estimând că mai mult de o treime dintre rafinăriile din Rusia au fost afectate. Din cauza distrugerilor, capacitatea totală de rafinare a scăzut cu aproximativ 10%, ajungând la doar 5 milioane de barili pe zi, ceea ce afectează semnificativ disponibilitatea combustibilului.
Această situație a condus la întreruperi notabile în furnizarea de combustibil, afectând 57 de regiuni rusești, inclusiv peninsula Crimeea, care depinde în mare măsură de aprovizionarea centrală. Prețurile angro la benzină au explodat, înregistrând o creștere alarmantă de 40-50% în acest an. Această creștere se aliniază cu nevoia urgentă a autorităților de a gestiona resursele rămase și de a stabiliza piața.
În încercarea de a face față acestei penurii, autoritățile ruse au luat măsuri drastice. Una dintre aceste măsuri include interdicția asupra exporturilor de benzină, o acțiune menită să asigure că resursele limitate rămase sunt disponibile pe piața internă. În plus, s-au redus cerințele de mediu pentru rafinării, ceea ce ar putea avea consecințe pe termen lung asupra calității combustibilului, dar este văzut ca o necesitate imediată în contextul crizei actuale.
Pe lângă măsurile internaționale, se estimează că este extrem de puțin probabil ca volumul de rafinare să revină la nivelurile anterioare atacurilor în următorii ani. Proiectele de reconstrucție și adaptare a infrastructurii vor necesita timp și resurse considereabile. Previziunile indică faptul că abia în anul 2026 Rusia ar putea reuși să depășească efectele actualelor atacuri și să restabilească capacitatea de rafinare la parametrii normali.
Aceste transformări din sectorul energetic rusesc nu doar că afectează disponibilitatea combustibilului în interiorul țării, dar pot avea și implicații economice profunde. Costurile mai ridicate la pompă au potențialul de a influența prețurile bunurilor și serviciilor, având un impact negativ asupra economiei locale. Pe lângă acestea, incertitudinile geopolitice ar putea intensifica și mai mult penuria, deoarece Rusia își ajustează politicile și strategia de aprovizionare în fața unui conflict prelungit.
În concluzie, criza de benzină din Rusia, exacerbata de atacurile cu drone din Ucraina, reprezintă o provocare serioasă nu doar pentru economia rusă, ci și pentru stabilitatea regiunii. Măsurile luate de autoritățile ruse ar putea oferi o soluție pe termen scurt, dar efectele pe termen lung rămân incerte, iar recuperarea completă va necesita timp și eforturi considerabile.
