Alegerile prezidențiale din România, desfășurate pe 4 mai 2025, au generat un val de reacții în presa internațională, marcând un moment decisiv în politica națională și atrăgând atenția asupra impactului pe care îl pot avea asupra Uniunii Europene și NATO.
George Simion câștigă primul tur: o victorie cu ecou continental
George Simion, lider al partidului naționalist AUR, a obținut 40,96% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, depășindu-l pe primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care a acumulat 20,99%. Financial Times a interpretat această victorie ca o clară alegere între un candidat eurosceptic, de stil MAGA, și un centrist pro-european.
The Economist l-a descris pe Simion ca fiind „Donald Trump al României”, subliniind conexiunea sa cu ideologia MAGA și opoziția față de asistența militară pentru Ucraina.
Reacții internaționale: îngrijorări privind direcția României
Victoria lui Simion a fost întâmpinată cu îngrijorare în capitalele europene și la Washington. Reuters a raportat că rezultatul alegerilor este observat cu mare atenție, existând temeri că o eventuală președinție Simion ar putea izola România în cadrul UE și NATO.
El País a observat că succesul lui Simion a fost sărbătorit de lideri ai extremei drepte europene, precum Marine Le Pen și Matteo Salvini, care consideră că acesta reprezintă o oportunitate de a întări mesajul eurosceptic în Europa.
El País
Contextul alegerilor: anularea scrutinului anterior și tensiuni geopolitice
Alegerile din 4 mai au fost organizate după anularea scrutinului din noiembrie 2024, din cauza acuzațiilor de interferență rusească și nereguli electorale. Călin Georgescu, câștigătorul inițial, a fost descalificat și se află în prezent sub anchetă pentru legături cu grupuri paramilitare rusești.
Simion, deși se distanțează de Georgescu, a declarat că, dacă va fi ales, îl va reintegra în conducerea statului, posibil ca prim-ministru.
Financial Times
Implicații economice: avertismente privind stabilitatea financiară
Agenția de rating S&P Global a avertizat că criza politică din România, accentuată de victoria lui Simion, ar putea afecta accesul țării la finanțare externă și la fondurile europene, în condițiile unui deficit bugetar de peste 9% din PIB.
Economia românească, cu o creștere de doar 0,8% în anul anterior, riscă să intre în recesiune, iar costurile de împrumut au crescut semnificativ.
Următorii pași: turul doi și viitorul României
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale este programat pentru 18 mai 2025, când George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta direct. Rezultatul acestui scrutin va fi crucial pentru viitorul politic și geopolitic al României, într-un moment în care țara se află la o răscruce între naționalismul eurosceptic și angajamentul pro-european.
Presa internațională va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile din România, considerând că deciziile luate în următoarele săptămâni vor avea un impact semnificativ asupra stabilității regionale și relațiilor cu partenerii occidentali.
Iată ce scrie publicația internațională Politico
Românii au mers la urne duminică pentru un scrutin prezidențial atent monitorizat, iar rezultatele parțiale îl arată în frunte, cu un avans clar, pe candidatul de extremă dreapta George Simion, scrie Politico.
Deși numărătoarea oficială este încă în desfășurare, primele date îl plasează pe Simion — favorit anunțat încă dinainte — pe primul loc, dar fără a atinge pragul necesar de 50% pentru o victorie directă. Asta înseamnă că va ajunge în turul doi, pe 18 mai, împotriva contracandidatului plasat pe locul doi — foarte probabil candidatul sistemului Crin Antonescu sau primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan, subliniază publicația.
Simion a atacat constant Bruxelles-ul, amenințând că va încălca legile UE cu care nu este de acord, deși a subliniat că România ar trebui să rămână în Uniunea Europeană. Luna trecută, el a declarat pentru Politico că respinge eticheta de extremă dreapta.
Meloni 2.0
Simion a mărturisit că o admiră pe Giorgia Meloni, premierul italian de dreapta, și a făcut apel la „melonizarea” Europei.
„Credeți-mă, va exista și o simionizare”, a afirmat el pentru POLITICO în noiembrie anul trecut, înainte de alegerile prezidențiale anulate din România, în cadrul cărora s-a plasat pe locul patru.
În lunile de după anularea rezultatelor acelui scrutin — după ce câștigătorul-surpriză de extremă dreapta, Călin Georgescu, a fost descalificat și Curtea Constituțională a ordonat reluarea votului pe fondul acuzațiilor de implicare rusească în manipularea rezultatelor — profilul public al lui Simion a crescut semnificativ.
Condamnând cu tărie anularea alegerilor de anul trecut, el a prezentat reprogramarea scrutinului ca o luptă pentru „democrație, voința poporului, statul de drept și ordinea constituțională”, promițând că, dacă va fi ales, îi va oferi lui Georgescu o funcție de rang înalt.
La o dezbatere televizată a candidaților prezidențiali, luna trecută, Simion a apărut cu un buchet de flori pentru Elena Lasconi, candidata de centru-stânga care s-a clasat pe locul doi la alegerile anulate; apoi a părăsit studioul în semn de protest față de anularea votului.
Gestul său simbolizează politica provocatoare a lui Simion, care și-a început cariera politică mărșăluind pe străzi și scriind slogane ultranaționaliste cu spray pe drumurile din întreaga țară.
Rezultatul de duminică marchează o culminare a ascensiunii sale, de la agitator de nișă la lider de extremă dreapta — și, potențial, dacă va ajunge la Palatul Cotroceni, cel mai influent om din România.
Absolvent al FJSC în 2014, am scris pentru mai multe publicații cunoscute din România.
