Gazele naturale din România își schimbă direcția, având ca principală destinație estul, în special Ucraina și Republica Moldova, în timp ce tranzitul către Ungaria a scăzut semnificativ. Conform statisticilor oferite de Transgaz, România exportă acum direct 5,4 milioane de metri kubi de gaz către Republica Moldova și 1,1 milioane de metri cubi către Ucraina. Aceasta înseamnă că totalul gazelor direcționate către est ajunge la 6,5 milioane de metri cubi. În contrast, tranzitul de gaze către Ungaria a scăzut la 5,9 milioane de metri cubi, în contextul presiunilor internaționale care îndeamnă Ungaria să își reducă dependența de gazul rusesc.
Republica Moldova, în mod special, depinde aproape în totalitate de România pentru satisfacerea nevoilor sale de gaze. Acesta este un aspect esențial, având în vedere că Moldova caută să își diversifice sursele de energie și să reducă astfel încrederea în energia rusească. România a început să joace un rol crucial în acest sens prin creșterea transportului de gaze către Ucraina, utilizând ruta Negru Vodă-Isaccea, parte dintr-un proiect mai amplu, cunoscut sub numele de Coridorul Vertical Nord-Sud. Acest proiect, susținut activ de Statele Unite și Uniunea Europeană, își propune să ofere alternative viabile la gazul rusesc, menținând astfel securitatea energetică a regiunii.
În ciuda acestor progrese, utilizarea Coridorului Vertical este limitată. Aceasta se datorează în principal costurilor ridicate asociate cu gazul natural lichefiat (GNL) și incertitudinilor legate de siguranța rutei de transport. Aceste obstacole financiare și logistica complexă pot limita efectiv capacitatea României de a îndeplini cerințele de transport de gaze ale țărilor din vecinătate.
Pe lângă Coridorul Vertical, România este implicată în dezvoltarea mai multor coridoare de gaze, inclusiv Coridorul Transbalcanic și BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Aceste inițiative sunt menite să asigure o rețea de transport eficientă și diversificată a gazelor, care să răspundă cerințelor interne și externe de consum. Producția internă de gaze rămâne constantă la aproximativ 24 milioane de metri cubi pe zi, iar în ultimele luni s-a observat un trend crescând în utilizarea gazului extras din depozite pentru a satisface consumul intern.
În concluzie, România își afirmă tot mai mult rolul de jucător regional în sectorul gazelor naturale, având în vedere creșterea exportului către Ucraina și Moldova, dar și implicarea în proiectele de infrastructură energetică. Totuși, provocările financiare și logistice, precum și presiunea internațională de a reduce dependența de gazul rusesc, continuă să influențeze dinamicile pieței gazelor. Adaptarea și diversificarea surselor de energie sunt esențiale pentru consolidarea securității energetice în regiunile afectate.
