Reforma administrativ-teritorială: 148 de orașe sub prag

de
Clădirea primăriei dintr-un oraș mic transilvănean, într-o dimineață de toamnă
Publicitate

Potrivit unei analize publicate joi, 12 noiembrie, de Antena 3, 148 de orașe și municipii din România au sub 10.000 de locuitori, conform recensământului din 2021. Dacă acest prag va fi folosit în reforma administrativ-teritorială pregătită de PSD, statutul acestor localități ar putea fi schimbat. Pe listă se află și stațiuni cunoscute, precum Sinaia, Predeal, Bușteni sau Eforie, dar și șapte orașe din județul Sibiu. Coordonatorul grupului de lucru al partidului, europarlamentarul Dragoș Benea, a precizat însă că numărul locuitorilor nu va fi singurul criteriu și că nu s-a decis încă ce localități vor fi afectate.

Cum ar fi evaluate primăriile

Benea a prezentat mecanismul luni, 9 noiembrie, la sediul PSD, potrivit AGERPRES, citată de Ora de Sibiu. Fiecare unitate administrativ-teritorială ar primi un punctaj printr-o „matrice a sustenabilității”. Algoritmul ar urma să ia în calcul raportul dintre veniturile și cheltuielile proprii, gradul de colectare a taxelor, capacitatea administrativă, distanța până la drumuri importante, spitale sau pompieri, numărul de școli și medici și serviciile de apă, canalizare, gaze și transport în comun.

Propunerile ar fi întocmite de comitete județene de reorganizare, conduse de prefect, în care ar intra reprezentanți ai Consiliului Județean, ai cadastrului, ai statisticii, ai Inspectoratului Școlar, ai Poliției și ai Direcției agricole. După consultarea primăriilor, fiecare comitet ar trimite varianta pentru județul său ministerelor de Interne și Dezvoltării. Benea vrea ca rezultatul să fie un proiect pentru care Executivul să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului. Ar fi prima reorganizare administrativ-teritorială de acest fel după cea din 1968. Potrivit Știrilor ProTV, el a mai precizat că satele își păstrează denumirea, iar cetățenii din comunele redenumite își vor putea schimba gratuit actele, într-o perioadă de tranziție.

Cifrele reformei puse în perspectivă

Dintre cele 148 de localități urbane aflate sub prag, 38 au mai puțin de 5.000 de locuitori, scrie Antena 3. Cele mai multe sunt în Vâlcea (nouă), urmată de Suceava (opt), apoi de Maramureș și Sibiu, cu câte șapte. Benea a afirmat că peste 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori.

Diferența dintre cele două proiecte discutate în PSD este mare. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat comasarea voluntară, până la 1 martie 2027, a 429 de comune cu sub 1.500 de locuitori. Scenariul lui Benea folosește un prag de 3.000 de locuitori și ar viza circa 1.600 de primării. Acestea sunt de aproape patru ori mai multe, deși Benea a spus că ar putea dispărea doar 700–900 dintre ele. La nivel de județe, un scenariu pornește de la cele 15 Curți de Apel. Ar însemna ca 26 dintre cele 41 de județe actuale să fie comasate, adică aproape două treimi. Benea a spus că este doar un punct de plecare.

Publicitate
  • între 15.000 și 18.000 de aleși locali mai puțin de la alegerile din 2028, potrivit unui scenariu citat de Antena 3;
  • sub 20% dintre primăriile din Botoșani își pot plăti salariile din venituri proprii, potrivit estimării președintelui Consiliului Județean, Valeriu Iftime.

Ce înseamnă pentru Sibiu și pentru comunele mici

În județul Sibiu, pe lângă cele șapte orașe sub 10.000 de locuitori, 13 comune au sub 1.500 de locuitori, arată Ora de Sibiu. Astfel, ele s-ar încadra chiar și în varianta mai restrânsă a Ministerului Dezvoltării. Benea a legat graba reformei de bugetul european 2028–2034, în care fondurile de coeziune vor fi mai mici. Potrivit lui, obiectivul este ca localitățile să poată atrage mai ușor bani europeni și de la bugetul de stat.

Reacțiile politice și ale primarilor

Deputata PNL Raluca Turcan a scris pe Facebook că PSD are „două reforme administrative” și că face doar o demonstrație de activitate. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că partidul va încerca să depună o moțiune de cenzură dacă Guvernul își asumă răspunderea pe acest proiect. Și UDMR a amenințat cu moțiune de cenzură, potrivit Hungary Today. Formațiunea avertizează că, în urma comasărilor, ponderea maghiarilor din unele localități ar putea scădea sub pragul de 20% necesar pentru folosirea limbii materne în administrație. Filiala Alba a Asociației Comunelor din România a respins reforma în forma actuală și cere un studiu de impact la nivel național.

Potrivit proiectului Ministerului Dezvoltării, noua hartă administrativă ar intra în vigoare la alegerile locale din 2028.

Surse:

Adaugă Live Trending ca sursă preferată în Google
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.