Sandro Ruotolo, raportorul Parlamentului European responsabil pentru impactul mediului online asupra tinerilor, subliniază necesitatea stabilirii unei „vârste digitale minimale comune” la nivelul Uniunii Europene. Totuși, el nu susține încă introducerea unui prag fix de 15 sau 16 ani. Ruotolo propune o abordare progresivă care să permită accesul pe rețelele sociale în funcție de vârstă, alături de asigurarea unei verificări riguroase a vârstei, fără a compromite viața privată a utilizatorilor. De asemenea, platformele digitale ar trebui să fie obligate să demonstreze că serviciile lor sunt sigure pentru copii.
### Sugestii privind accesul copiilor
Ruotolo afirmă că copiii cu vârste sub 13 ani nu ar trebui să aibă acces independent la rețelele sociale. Accesul la aceste platforme ar trebui să fie monitorizat de adulți pentru copiii mai mici, având în vedere necesitatea de a limita timpul petrecut în fața ecranelor. În opinia sa, stabilirea unui prag de vârstă nu ar trebui să fie făcută înainte de a se obține concluziile necesare din partea experților.
### Necesitatea unei armonizări la nivel european
Un alt punct important pe care-l subliniază Ruotolo este necesitatea unei reglementări uniforme la nivel european, în detrimentul situației actuale în care fiecare stat membru își stabilește propriile reguli. Aceasta duce la incoerențe, iar copiii pot avea drepturi digitale diferite în funcție de țara în care se află, obținând acces la aceleași platforme în condiții diferite după ce traversează o frontieră.
### Verificarea vârstei și protecția datelor
Platformele sociale ar trebui să implementeze un sistem eficient de verificare a vârstei utilizatorilor, fără a colecta date personale în mod inutil. Este esențial ca serviciile oferite să fie adaptate diferitelor grupe de vârstă, iar responsabilitatea nu trebuie să recadă doar asupra părinților, școlilor sau copiilor. Ruotolo atrage atenția că măsurile de control parental, deși importante, nu sunt suficiente pentru a contracara tehnicile folosite de platforme pentru a menține utilizatorii online mai mult timp.
### Propuneri de reglementare
Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European a aprobat cu o majoritate clară un raport care abordează efectele rețelelor sociale asupra tinerilor. Acest document plasează accent pe mai multe măsuri menite să protejeze minorii de riscurile mediului online, dar nu impune o interdicție directă de utilizare a acestor platforme. În toamnă, întregul Parlament va vota asupra acestui raport.
Ruotolo susține că este necesară o strategie bine fundamentată, bazată pe cercetarea științifică și expertiză, pentru a decide vârsta adecvată la care un tânăr poate accesa aceste platforme social media. În plus, el subliniază că responsabilitatea nu trebuie să cadă doar pe umerii părinților, ci și pe cei ai platformelor care trebuie să demonstreze că produsele lor sunt sigure și adecvate.
### Impactul asupra sănătății mintale
Raportul lui Ruotolo abordează și problematica sănătății mintale a copiilor care folosesc internetul, menționând riscurile de dependență, cyberbullying și expunerea la conținut dăunător. Destul de alarmant, se estimează că aproximativ 50% dintre copiii europeni au deja un cont pe Instagram la vârsta de 12 ani, ceea ce pune în evidență urgența adoptării unor măsuri.
Ruotolo reclamă că platformele trebuie să își adapteze serviciile în funcție de nevoile copiilor, fără a-i obliga pe aceștia să se conformeze unor standarde care nu țin cont de vârsta și dezvoltarea lor psihologică.
### În concluzie
Așadar, Uniunea Europeană se află într-un moment crucial în care trebuie să regândească abordările privind utilizarea rețelelor sociale de către tineri. Este esențial ca autoritățile să colaboreze în crearea unei legislații care să protejeze copiii, dar și să ofere cadru pentru dezvoltarea competențelor media. Acest proces va necesita unele ajustări în legislația existentă, dar și eforturi susținute pentru educația digitală a fiecărui utilizator, indiferent de vârsta sa.
