Prețurile alimentare globale au scăzut cu 1,2% în octombrie

de
Grămezi de grâu și porumb într-un terminal de cereale, cu silozuri în fundal
Publicitate

Prețurile alimentare globale au scăzut în octombrie 2026. Indicele de referință al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a ajuns la o medie de 133,9 puncte, cu 1,6 puncte (1,2%) sub nivelul revizuit din septembrie, a anunțat vineri, 6 noiembrie, instituția de la Roma. Potrivit FAO, scăderea vine din ieftinirea cerealelor, a lactatelor și a cărnii pe fondul unei cereri de import mai slabe. Creșterea puternică a zahărului și avansul ușor al uleiurilor vegetale nu au compensat aceste scăderi.

Cerealele au tras indicele în jos, zahărul a urcat

Indicele FAO măsoară lunar prețurile internaționale ale unui coș de produse agroalimentare comercializate la nivel global: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr. În octombrie, componenta de cereale a scăzut cu 4,5% față de septembrie. Potrivit Reuters, citată de Agrobiznes.ro, aceasta se află cu 12,6% sub nivelul de acum un an. Grâul s-a ieftinit după patru luni consecutive de creșteri, din cauza cererii internaționale slabe și a perspectivelor mai bune de producție, mai ales în Argentina. FAO arată că și așteptările privind relaxarea restricțiilor la exporturile din zona Mării Negre au împins prețurile în jos. Totuși, problemele logistice care persistă în regiune au limitat scăderea.

Porumbul s-a ieftinit și el, după ce în septembrie atinsese cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Au contat presiunea recoltei din Statele Unite și ofertele bogate estimate în America de Sud. Orezul a evoluat invers, cu un plus de 1,6%, din cauza întârzierilor la recoltare și a vremii nefavorabile.

Indicele cărnii a scăzut cu 1,2%, cu ieftiniri la carnea de porc, de oaie și de vită, în timp ce carnea de pasăre a rămas aproape constantă. Lactatele au coborât cu 1,1%, pe fondul scăderii cotațiilor la unt și brânzeturi, deși laptele praf a continuat să se scumpească. Uleiurile vegetale au urcat cu 0,3%, iar uleiul de soia a ajuns la cel mai înalt nivel de la finalul lui 2022. Zahărul a crescut pentru a patra lună la rând: plus 6,6% față de septembrie și 28,8% față de octombrie 2025. FAO pune creșterea pe seama ploilor care au întrerupt recoltarea trestiei în Brazilia și a îngrijorărilor legate de producția din India, Uniunea Europeană și Thailanda.

Ce arată cifrele în perspectivă

În ciuda scăderii lunare, indicele general este cu 5,9% peste nivelul de acum un an. Față de vârful de 160,2 puncte din martie 2022, de după invadarea Ucrainei de către Rusia, nivelul actual este mai mic cu 26,3 puncte, adică 16,4%. Zahărul s-a scumpit într-un an de aproape cinci ori mai mult decât coșul general.

Publicitate

Într-un raport separat, FAO estimează producția mondială de cereale din 2026 la 2.999 de milioane de tone. Este sub recordul din 2025, dar rămâne al doilea cel mai bun nivel înregistrat. Consumul estimat pentru sezonul 2026/27 este de 2.971 de milioane de tone, deci producția îl depășește cu circa 28 de milioane de tone. Stocurile globale vor crește cu 17,2 milioane de tone, în special prin acumularea de grâu în Rusia și Ucraina, unde exporturile sunt perturbate. Comerțul mondial cu cereale se va contracta cu 3,3%, la 507,7 milioane de tone, iar livrările de grâu vor scădea cu 8,6%.

Prețurile din România, comparate cu piețele externe

În septembrie, rata anuală a inflației în România a fost de 6,6%, iar alimentele s-au scumpit cu 3%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), citat de Economica.net. Unele produse de bază s-au ieftinit într-un an: făina cu 3,23%, mălaiul cu 3,42%, iar untul cu 0,96%. Altele s-au scumpit, printre ele uleiul comestibil, cu 7,62%, laptele de vacă, cu 7,56%, și carnea de vită, cu 8,5%. Zahărul costa în septembrie cu 1,67% mai puțin decât cu un an înainte.

Banca Națională a României a revizuit în august prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 6,1%, de la 5,5%, și estimează coborârea ei la 3,4% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate de guvernatorul Mugur Isărescu.

FAO estimează că 41 de țări și teritorii, dintre care 31 în Africa, au în continuare nevoie de asistență alimentară externă.

Surse:

Adaugă Live Trending ca sursă preferată în Google
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.