Președintele interimar Ilie Bolojan și premierul Marcel Ciolacu au solicitat, joi, comisarului european pentru Buget, Piotr Serafin, ca Uniunea Europeană să mențină în următorul buget pe 7 ani actualele mecanisme de acordare a fondurilor europene pentru coeziune (modernizarea țărilor cu disparități de dezvoltare) și agricultură. România a fost, de la aderare și până în prezent, un mare beneficiar al acestor fonduri, însă un grup de țări care contribuie net la bugetul UE dorește modificarea regulilor începând cu anul 2028.
În interiorul Uniunii Europene, a început din 2024 o dezbatere cu privire la înlocuirea fondurilor europene „clasice” (denumitele fonduri de coeziune), care sunt acordate statelor membre fără condiționări legate de cheltuirea acestora, cu un mecanism similar cu PNRR, în care alocarea banilor este condiționată de reforme și poate fi suspendată în cazul în care un stat nu le implementează. Având în vedere decalajele mari față de Vest, România are multe de pierdut în această dezbatere, estimându-se o miză de miliarde de euro.
Principalele consecințe ale acestui tip de schimbare:
fondurile de coeziune NU sunt condiționate de reforme și NU pot fi pierdute de statele membre decât în cazuri extreme (precum nerespectarea statului de drept, exemplul Ungariei). În contrast, fondurile de tip PNRR sunt legate de reforme, definite prin ținte și jaloane, și pot fi suspendate sau amânate dacă nu sunt îndeplinite aceste condiții (vezi cazul României, care nu a primit integral tranșa 2 din cauza neimplementării tuturor reformelor).
fondurile de coeziune sunt administrate atât de guvernul central, cât și de autoritățile locale (în România, prin intermediul celor 8 Agenții de Dezvoltare Regională – ADR), ceea ce înseamnă o distribuție a puterii între nivelul central și cel local. Pe de altă parte, fondurile de tip PNRR sunt gestionate exclusiv de guverne, lucru care nemulțumește autoritățile regionale din Uniunea Europeană.
fondurile de coeziune NU urmăresc neapărat politicile strategice ale UE (de exemplu, creșterea competitivității economice în competiția globală cu SUA și China, politicile ecologice, digitalizarea), ci sunt adaptate de fiecare stat membru la nevoile specifice (în țări din Est, aceste fonduri sunt încă utilizate pentru servicii de bază precum apă, canalizare și utilități publice în general). Însă, fondurile de tip PNRR sunt canalizate de Comisia Europeană către proiecte mari care se aliniază politicilor la nivelul Uniunii pentru a întări economia europeană, cu ideea că proiectele de utilități publice ar trebui să fie responsabilitatea statelor membre.
De ce este esențială pentru România această posibilă schimbare fundamentală în UE? Pentru că modificările pot fi implementate începând cu următorul buget multianual al UE 2028-2034, iar dacă fondurile de coeziune actuale vor fi complet sau parțial înlocuite cu fonduri de tip PNRR, ar putea rezulta schimbări radicale în dezvoltarea economică.
Bolojan a subliniat importanța menținerii alocațiilor pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună în viitorul buget al UE, precum și găsirea de soluții pentru provocările actuale din domeniile competitivității, apărării și securității, conform Agerpres.
„În cadrul întâlnirii cu comisarul european Piotr Serafin, am accentuat importanța păstrării rolului și alocărilor pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună în bugetul UE viitor, căutând în același timp soluții pentru a răspunde provocărilor actuale din domeniile competitivității, apărării și securității,” a postat Ilie Bolojan pe platforma X.
Administrația Prezidențială a anunțat printr-un comunicat că vizita comisarului european în România face parte dintr-un turneu în statele membre ale UE, având ca scop discutarea viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada post-2027, astfel încât perspectivele naționale să se alinieze cu prioritățile strategice ale Uniunii. „Această abordare urmărește adoptarea unor decizii bugetare care să reflecte interesele comune și să aducă beneficii concrete tuturor cetățenilor europeni,” se precizează în sursa citată.
Bolojan a subliniat că, din perspectiva României, viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii ar trebui să fie simplificat și suficient de flexibil pentru a face față eventualelor evoluții neprevăzute și pentru a asigura finanțarea obiectivelor de dezvoltare ale României și Uniunii. De asemenea, a subliniat relevanța adaptării bugetului UE la condițiile specifice ale statelor membre.
Ilie Bolojan a pledat pentru păstrarea rolului politicilor tradiționale în structura viitorului buget al UE, inclusiv pentru menținerea Politicii Agricole Comune ca o politică distinctă, cu un buget adecvat și venituri echitabile pentru fermieri.
De asemenea, președintele a discutat despre necesitatea consolidării finanțării sectorului de apărare europeană în următorul buget al Uniunii, subliniind importanța unei abordări proactive care să răspundă noilor provocări geopolitice și de securitate. A militat pentru o distribuție corectă a fondurilor de apărare, cu prioritate acordată statelor de frontieră, care sunt mai expuse riscurilor geopolitice, asigurând astfel securitatea și reziliența Uniunii Europene.
Administrația Prezidențială informează că oficialul european a reafirmat angajamentul Comisiei Europene de a construi o proiecție financiară ambițioasă și adaptată provocărilor viitoare, care să continue să sprijine dezvoltarea economică, competitivitatea, coeziunea și care să abordeze provocările legate de securitate și apărare în toate statele membre. De asemenea, a subliniat că simplificarea și flexibilizarea sunt obiective importante în arhitectura viitorului buget al UE.
Reprezentantul Comisiei Europene efectuează o vizită de două zile în România. Conform Reprezentanței Comisiei Europene la București, vizita se va axa pe promovarea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă și consolidarea comunităților locale cu ajutorul fondurilor oferite de UE.
În cadrul vizitei, se vor purta discuții cu autoritățile și părțile interesate pentru a sprijini mai eficient creșterea economică a României și a încadra prioritățile țării în planurile pentru viitorul buget al UE.
Această vizită este parte a consultărilor paneuropene organizate de Comisia Europeană înainte de prezentarea următorului buget pe termen lung al UE, planificată pentru luna iulie a acestui an.
Comisarul european Piotr Serafin a avut întâlniri cu premierul Marcel Ciolacu și va avea o discuție cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, având ca subiect securitatea, protecția frontierelor și gestionarea migrației, subliniind rolul esențial al României în protejarea frontierelor externe ale UE.
Serafin va discuta și cu oameni de afaceri și grupuri de investitori din România pentru a obține feedback despre funcționarea actualelor finanțări din partea UE.
Vineri, el se va deplasa la Oradea, unde va vizita importante proiecte de infrastructură, precum Spitalul Județean și Aeroportul Oradea.
Discuția a fost inițiată în spațiul public de Vasco Alves Cordeiro, președintele Comitetului European al Regiunilor, care i-a transmis Ursulei von der Leyen că desființarea actualelor fonduri de coeziune și eliminarea funcției de comisar pentru politica de coeziune „ar slăbi și submina principiile Uniunii Europene și ar afecta Piața Unică, coeziunea socială și teritorială și, în cele din urmă, democrația și proiectul european.”
Absolvent al FJSC în 2014, am colaborat cu mai multe publicații de referință din România.
