Port fluvial la Iași: proiectul Prutului care leagă două mări

Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași, a readus în discuție un proiect vechi de peste un secol: amenajarea râului Prut pentru navigație. Proiectul ar face din Iași un port fluvial și ar lega estul României printr-un coridor pe apă de portul polonez Gdańsk. Declarațiile au fost făcute în podcastul The Boardroom, realizat de antreprenorul Codrin Apostol. Ziarul de Iași le-a relatat primul, iar Mediafax le-a preluat duminică, 8 noiembrie. Luni, 9 noiembrie, au scris despre proiect și G4Media și Puterea.ro.

Traseul propus între Marea Neagră și Marea Baltică

Inițiativa, numită și „Autostrada Albastră”, presupune un coridor navigabil care să lege Dunărea și Prutul de rețelele fluviale din estul Europei, până la Marea Baltică, scrie Puterea.ro. Pentru Iași, planul prevede legarea Prutului de râurile Jijia și Bahlui. „Deja un canal între Jijia și Bahlui este făcut de pe vremuri”, a spus Butnariu, citat de Mediafax.

Potrivit acestuia, prima etapă ar viza sectorul dintre Galați și acumularea Stânca-Costești, unde navigația ar deveni posibilă în șapte-opt ani. Pe râu ar urma să circule și barje de 500-1.000 de tone. Butnariu susține că lucrările ar ajuta și la gestionarea resurselor de apă, la prevenirea inundațiilor, la combaterea secetei și la dezvoltarea irigațiilor.

Distanța înjumătățită și costul estimat

Calculul prezentat de Butnariu pornește de la ruta maritimă actuală Suez–Gdańsk, de aproximativ 8.000 de kilometri. Varianta prin România ar însuma circa 4.000 de kilometri: 2.000 până la Constanța și încă 2.000 pe căile navigabile interioare. Diferența este de aproximativ 4.000 de kilometri, adică o reducere de 50% a distanței.

Președintele CCI Iași a estimat costul amenajării Prutului la „câteva miliarde de euro”. Potrivit lui, lucrarea ar adăuga aproximativ 500 de kilometri navigabili la rețeaua Uniunii Europene. „Nu e suficient doar să modernizăm canalele navigabile din Germania și din Franța, trebuie să venim cu aport de kilometri”, a explicat el.

Puterea.ro notează că rămân probleme majore: legăturile navigabile care lipsesc, ecluzele necesare, finanțarea și impactul ecologic. Publicația amintește că proiecte similare, precum coridorul E40, s-au lovit de dificultăți tehnice și de opoziția organizațiilor de mediu. Tot Puterea.ro arată că o distanță mai scurtă nu înseamnă automat timp sau costuri de transport mai mici. Potrivit aceleiași publicații, realizarea întregului coridor este estimată la 30-40 de ani.

O idee din 1921, amânată de mai multe ori

Butnariu plasează primul demers în decembrie 1921, când ideea a ajuns la Legația Polonă. Șase ani mai târziu, partea poloneză a întocmit o primă documentație tehnică a lucrării. Începutul celui de-Al Doilea Război Mondial a oprit apoi planurile. Au trecut de atunci 105 ani.

Puterea.ro amintește și de un program de amenajare teritorială finalizat în 2002. Acesta prevedea două porturi, unul în zona Cristești–Țuțora și altul la Prisăcani, cu termen estimat în 2015, depășit acum cu 11 ani. Butnariu spune că a prezentat proiectul de navigație extracarpatică Gdańsk–Galați–Constanța la un forum din Polonia. Acolo l-a prezentat reprezentanților autorităților regionale și municipale și conducerii Portului Gdańsk, cu aproximativ o lună înainte de înregistrarea interviului.

Ce înseamnă coridorul pentru estul României și Republica Moldova

Amenajarea Prutului ar implica România și Republica Moldova, cu perspectiva extinderii cooperării către Ucraina, scrie Mediafax. Butnariu a dat exemplul autorităților din Republica Moldova, care au alocat 12 milioane de euro din fonduri europene pentru curățarea Prutului. Suma înseamnă circa 64 de milioane de lei, la cursul BNR din 6 noiembrie 2026. Banii sunt destinați navigației cu ambarcațiuni mici între Giurgiulești și zona Cahul. „Este un efort mic, dar e nevoie de voință politică pentru a pune în valoare estul României și Republica Moldova”, a spus el.

„Iașul are o oportunitate istorică să devină al treilea pol de dezvoltare al țării, fiind zonă geostrategică și bază de plecare pentru reconstrucția Ucrainei și integrarea Moldovei”, a declarat președintele CCI Iași. Pentru agricultură, el a afirmat că „Valea Prutului ar trebui să devină bogăția României în legumicultură”.

Deocamdată, „Autostrada Albastră” este o propunere, nu o investiție aprobată, precizează Puterea.ro.

Surse:

• G4Media – Un proiect de coridor navigabil ar putea transforma Iașul în port fluvial / Traseul ar putea reduce la jumătate distanța dintre Suez și Gdańsk / „Iașu
• Mediafax – Cum ar putea Iașiul să devină port fluvial. Un vechi proiect care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, readus în discuție
• Puterea.ro – Iașul ar putea deveni port fluvial. Un proiect de câteva miliarde de euro
• Antena 3 – Un proiect european de transport ar putea transforma Iașiul într-un port fluvial și ar lega Marea Neagră de Marea Baltică
• Saptamana Financiara – Port fluvial la Iași: proiectul Prutului
• BNR – Cursul de referință din 2026-11-06