Într-un episod captivant al podcastului „Oameni Informați”, jurnalista Mădălina Dobrovolschi îl are ca invitat pe Remus Ștefureac, directorul INSCOP și un cunoscut politolog, pentru a explora complexitățile mentalului colectiv românesc. Discuția se concentrează pe tema superstițiilor și înclinației către ezoterism în societatea românească, aducând în prim-plan perspectiva sincerității românilor atunci când sunt întrebați despre aceste credințe.
România are o tradiție bogată în superstiții, acestea fiind parte integrantă a culturii populare. Ștefureac analizează modul în care românii percep și își exprimă credințele în aceste practici. El subliniază că, de multe ori, răspunsurile românilor la întrebări despre superstiții sunt influențate de un amestec de mândrie culturală și ezitare de a se dedica complet acestor obiceiuri, lăsând loc pentru interpretări diverse.
Un aspect interesant pe care Remus Ștefureac îl aduce în discuție este paradoxul între raționalitate și credințele tradiționale. Multe dintre persoanele intervievate pot aborda superstițiile cu o atitudine sceptică, considerându-le ciudate sau învechite, dar, în același timp, nu pot ignora influența acestor credințe în viața de zi cu zi. Acest dualism reflectă un conflict mai larg între modernitate și tradiție în societatea românească, unde raționalitatea științifică se îmbină cu dorința de a găsi explicații în fenomenele supranaturale.
De asemenea, Ștefureac discută despre cum aceste superstiții se transformă în manifestări ezoterice. Interesele către misticism sunt tot mai vizibile în rândul tinerilor, care caută răspunsuri în practici ca astrologia, tarotul sau meditația. Această căutare a cunoașterii alternative pune în evidență o nevoia adaptării la o lume în continuă schimbare. În plus, el sugerează că această atracție pentru ezoterism poate fi interpretată și ca o reacție împotriva incertitudinii economice și sociale cu care se confruntă tinerii.
În timpul discuției, Mădălina Dobrovolschi evidențiază și influența educației asupra acestor credințe, întrebându-l pe Ștefureac cum afectează nivelul de educație percepția și atitudinea față de superstiții. Remus Ștefureac afirmă că, deși educația formală poate diminua unele dintre aceste credințe, ele rămân, totuși, adânc înrădăcinate în tradiția populară. Aceasta indică faptul că nu există o simplă corelație între educație și credințele populare; dimpotrivă, complexitatea acestora cere o înțelegere mai profundă a culturii și societății românești.
Prin această disecție rece și rațională a fenomenelor ezoterice și a superstițiilor, Remus Ștefureac și Mădălina Dobrovolschi reușesc să scoată la iveală nu doar obiceiuri și credințe străvechi, ci și dinamica unei societăți aflate într-o continuă transformare. Aceste reflecții despre identitate, credință și modernitate zugrăvesc un tablou complex al mentalului colectiv românesc, oferind ascultătorilor o înțelegere mai nuanțată a relației dintre trecut și prezent.