PNL a anunțat luni printr-un comunicat oficial că reforma administrației locale, propusă de premierul Ilie Bolojan, nu va conduce la disponibilizări masive, așa cum s-a discutat în mass-media. Liberalii afirmă că reducerea reală ar fi de aproximativ 10% din posturile ocupate în primării și consilii județene – adică în jur de 13.000 de angajați, și nu 25% sau 45%, așa cum s-a speculat. De asemenea, partidul subliniază că viitorul coaliției este strâns legat de abilitatea acesteia de a implementa reforme pentru a revitaliza economia.
Realitatea din administrația locală
Conform PNL, numărul maxim de posturi pentru autoritățile locale este stabilit în raport cu populația estimată de Institutul Național de Statistică, fiind de aproximativ 180.000 de funcții. În practică, organigramele aprobate numără în jur de 158.500 de posturi, cu 23% mai puține decât plafonul maxim permis.
Din acest total, doar 127.500 de posturi sunt ocupate efectiv, ceea ce reprezintă un grad de încadrare de 68%.
„O reducere de 25% aplicată plafonului maxim nu ar avea un efect concret, deoarece s-ar referi la posturi inexistente în organigrame sau neocupate”, au declarat liberalii.
Impactul măsurilor propuse
Potrivit calculelor, pentru ca reducerile să aibă efect în structurile existente, plafonul ar trebui ajustat cu 40%.
„Dacă ajustăm plafonul maxim cu 40%, impactul real va fi de aproximativ 10% din posturile ocupate, adică în jur de 13.100 de angajați”, se precizează în comunicatul PNL.
Partidul consideră că această abordare este una echilibrată și ar permite redistribuirea unor sume importante pentru investiții publice.
Cine ar fi afectat
PNL estimează că aproximativ jumătate dintre primării nu vor fi afectate, având deja organigrame reduse. În celelalte cazuri, restructurările ar putea varia între 1–2% și până la 20% din personal, în funcție de nivelul de sarcină al fiecărei administrații.
Liberalii mai afirmă că această reformă va implementa un sistem de comparație între autorități, forțând administrațiile locale să-și ajusteze structurile de lucru în funcție de dimensiunea și nevoile comunităților similare.
„Propunerile lui Ilie Bolojan sunt de bun-simț. Dacă Coaliția de Guvernare nu poate realiza astfel de reforme structurale simple, cum ar putea să propună unele cu un impact mai mare?”, transmit reprezentanții PNL.
Tensiuni în cadrul coaliției
Reforma administrației locale este parte din „pachetul 2” de măsuri prin care Guvernul Bolojan urmărește reducerea deficitului bugetar. Din cele șase proiecte de lege anunțate, cinci urmează a fi asumate de Parlament în această săptămână.
Cu toate acestea, actul normativ care vizează reorganizarea administrației locale a fost amânat după o ședință tensionată a coaliției de duminică. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, dacă legea nu va fi adoptată până la 15 septembrie, va lua în considerare demisia.
În comunicatul transmis, PNL avertizează că stabilitatea coaliției depinde de implementarea de reforme concrete și eficiente: „Noi vom face parte doar dintr-o coaliție capabilă să mențină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. În caz contrar….”
