Planul lui Trump pentru securitatea europeană, privit cu rezerve

Propunerea administrației Donald Trump pentru un nou acord de securitate la nivelul întregii Europe, negociat cu Rusia, a fost primită cu scepticism în capitalele europene, relatează Politico. Președintele american a vorbit joi seara, 5 noiembrie, despre un „acord mare și frumos”, iar vineri, 6 noiembrie, șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, i-a răspuns că o asemenea arhitectură există deja și că „Putin nu are drept de veto asupra securității europene”.

Cele cinci obiective anunțate de Washington

Trump a făcut anunțul după o întâlnire cu Kirill Dmitriev, trimisul președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit Politico, liderul american a spus că înțelegerea „va implica mai mult decât Ucraina” și ar putea cuprinde întreaga Europă. La scurt timp după aceea, Jared Kushner, ginerele și emisarul lui Trump, a enumerat cinci obiective:

• consultări permanente în materie de securitate;
• canale de comunicare sigure în situații de criză;
• mai multă transparență militară;
• măsuri reciproce pentru reducerea riscului de escaladare;
• un cadru durabil pentru stabilitatea pe termen lung a Europei.

Kallas a precizat că NATO și Uniunea Europeană își au deja rolurile lor, că Ucraina trebuie integrată în acest sistem și că problema principală o reprezintă Rusia, care încalcă în continuare tratatele pe care se sprijină arhitectura existentă.

De ce sunt reticente capitalele europene

Politico a vorbit cu 12 diplomați NATO, reprezentanți ai UE și oficiali guvernamentali europeni, sub protecția anonimatului. Trei dintre diplomații Alianței au spus că aliații nu au fost informați dinainte despre planurile americane. Un diplomat NATO a declarat că nu este „foarte clar ce a vrut să spună Kushner” și că, în opinia generală din Europa, Moscova ar folosi orice discuție de acest tip pentru a-și legitima argumentele. Un înalt oficial european în domeniul securității a amintit poziția mai veche potrivit căreia arhitectura de securitate nu trebuie discutată în timpul unui război și „nu fără europeni”.

Tot vineri, Björn Seibert, principalul consilier al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a informat ambasadorii UE despre subiect. Un diplomat prezent a spus că Uniunea nu blochează demersul, dar că anturajul lui Trump a subestimat cât de periculos ar fi pentru Europa un deznodământ nefavorabil Ucrainei. În aceeași zi, după reuniunea celor opt state nordice și baltice, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a cerut ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor. Premierul polonez Donald Tusk a recomandat realism, avertizând că, iarna, Putin ar putea avea mai puține motive să accepte un acord.

Calendarul următoarelor săptămâni

În această săptămână, la Bruxelles s-au desfășurat două runde de discuții la nivel tehnic privind un acord de pace pentru Ucraina. Acestea pregătesc terenul pentru negocierile dintre Kiev și Moscova, cu mediere americană, stabilite pentru 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi. Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz, care a avut joi seara o convorbire cu Trump, a afirmat că după alegerile intermediare din SUA a apărut „un nou sentiment de urgență”. Tema va reveni săptămâna viitoare la Dublin, la reuniunea informală a liderilor UE, care fusese gândită inițial pentru o dezbatere despre inteligența artificială.

Diplomații NATO mai spun că Washingtonul ar putea lega inițiativa de revizuirea prezenței trupelor americane în Europa, așteptată în decembrie. Un diplomat a numit această legătură „elefantul din cameră”. Potrivit Mezha.net, care preia relatarea Politico, unii diplomați iau în calcul ca Trump să retragă alte câteva mii de militari din Europa sau să reducă finanțarea pentru NATO.

Ce înseamnă pentru România

Potrivit Ziare.com, Statele Unite asigură peste 60% din contribuția din cadrul NATO, iar celelalte 31 de state membre, sub 40%. Asta înseamnă că partea americană depășește contribuția tuturor celorlalți aliați la un loc. Publicația notează că, sub mandatul lui Trump, au existat „modificări” în prezența militară americană din Europa, inclusiv pe teritoriul României. În interviul acordat aceleiași publicații, generalul-locotenent Alexandru Grumaz face distincția între o ieșire formală a SUA din NATO și diminuarea angajamentului Washingtonului. În opinia lui, pentru București pericolul apare încă dinaintea unei rupturi oficiale. Analistul militar a mai spus că o retragere americană ar impune clarificarea misiunilor și a angajamentelor de apărare, inclusiv în cazul scutului de la Deveselu. A adăugat că baza Mihail Kogălniceanu ar putea rămâne de interes pentru Washington, ca punct de acces spre Marea Neagră, estul Mediteranei și Orientul Mijlociu.

Surse:

• Digi24 – Planul „mare și frumos” al lui Trump privind securitatea europeană nu convinge Europa (Politico)
• Ziarul Bursa – Politico: Planul administraţiei Trump pentru o nouă securitate europeană stârneşte scepticism şi îngrijorare în rândul aliaţilor NATO şi UE
• RBC-Ukraine – Europe skeptical of Trump’s new security deal with Russia
• Stirile ProTV – Politico: Planul lui Trump privind securitatea Europei stârnește îngrijorare la Bruxelles. Ce rol ar urma să aibă Rusia
• Mezha.net – Europe wary of Trump’s proposed security framework with Russia
• Ziare.com – 5 consecințe imediate asupra României, dacă SUA ar ieși din NATO. Generalul Grumaz: "Neutralitatea trebuie evitată"