Diferențele naționale în regulile de marketing ale fondurilor de investiții, împreună cu utilizarea înșelătoare a mesajelor legate de mediu, social și guvernanță (ESG), continuă să fragmenteze piața unică a capitalurilor, explică un raport recent al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). Deși există un cadru european comun destinat facilitării distribuției transfrontaliere a acestor fonduri, aplicarea efectivă a regulilor variază considerabil între statele membre. Această fragmentare complică procesul de acces pe piața unică și contribuie la persistența practicilor de greenwashing.
Un aspect cheie identificat de raport este că cerințele naționale legate de marketingul fondurilor diferă semnificativ între țările Uniunii Europene. În timp ce legislația UE stabilește principii generale, statele membre continuă să impună cerințe specifice, cum ar fi limbile de comunicare, formulările avertismentelor de risc și alte condiții aplicabile fondurilor destinate investitorilor de retail. Aceste discrepanțe pot influența semnificativ capacitatea investitorilor de a lua decizii informate, limitând astfel caracterul unitar al pieței.
În ceea ce privește supravegherea, majoritatea autorităților naționale analizează materialele de marketing doar după ce acestea sunt publicate. Astfel, multe mesaje înșelătoare ajung la investitori înainte de a fi identificate eventualele neconformități, ceea ce duce la transferul riscurilor informaționale către aceștia. Un alt punct îngrijorător este faptul că mesajele ESG sunt cele mai frecvente surse de neconformitate, iar prezentarea nerealistă a caracteristicilor fondurilor a fost semnalată ca o problemă majoră.
Datele analizate în raportul ESMA arată că marketingul transfrontalier este concentrat în câteva jurisdicții, precum Luxemburg și Irlanda, care reprezintă principalele surse de notificări outbound, în timp ce Germania, Franța, Italia și Spania se conturează ca principalele piețe de destinație. Această concentrare nu doar că amplifică influența politicilor naționale asupra pietei unice, dar subliniază și problemele de fragmentare.
Investitorii de retail sunt cei mai vulnerabili în fața riscurilor de dezinformare, deoarece aceștia se bazează adesea pe materialele de marketing pentru a lua decizii de investiții. Afirmațiile exagerate cu privire la beneficiile ESG fără a fi susținute de date concrete contribuie la un dezechilibru informațional, contrar obiectivelor de protecție a investitorilor stabilite de cadrul european.
ESMA concluzionează că, deși s-au făcut progrese în crearea unui cadru comun pentru distribuția transfrontalieră, armonizarea legislativă nu a fost suficientă pentru a uniformiza practicile de marketing și supraveghere. Problema greenwashing-ului continuă să existe, iar exemplele de afirmatii înșelătoare nu se limitează la declarații false, ci includ și prezentări selective ale produselor.
Practic, greenwashing-ul se manifestă adesea prin utilizarea termenilor precum „verde” sau „sustenabil” pentru fonduri care nu au obiective clare de sustenabilitate. Această practică creează confuzie între informațiile oficiale și materialele comerciale, amplificând riscurile pentru investitori. Întrucât majoritatea supravegherii se efectuează post-publicare, riscul de greenwashing rămâne o problemă structurală constantă în piața fondurilor de investiții.
În concluzie, pentru a îmbunătăți transparența și a proteja investitorii, este nevoie urgentă de standarde operaționale mai stricte și de controale preventive mai frecvente în marketingul fondurilor de investiții.
