Un grup format din peste 30 de profesori, cercetători și scriitori, inclusiv renumitul autor Mircea Cărtărescu, a trimis o scrisoare deschisă Ministerului Educației și premierului Ilie Bolojan, în care solicită oprirea avizării noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Aceștia au exprimat grave îngrijorări referitoare la calitatea și modul de elaborare a acestei programe, pe care o consideră „viciată procedural și științific”. Această situație este alarmantă, deoarece, conform semnatarilor, programul riscă să deconecteze elevii de literatura română, contribuind, astfel, la accentuarea analfabetismului funcțional în rândul tinerilor.
Printre argumentele aduse de semnatari se numără și faptul că procesul de validare a noii programe este influențat de conflicte de interese. Aceștia subliniază că mulți dintre membrii comisiilor implicate în elaborarea și avizarea programului sunt aceeași persoane, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la imparțialitatea și transparența procesului. De asemenea, lipsa de transparență în selectarea membrilor acestor comisii este o preocupare majoră, semnatarilor păruindu-se că nu s-a acordat suficientă atenție expertizei și diversității opiniilor celor implicați.
Criticile aduse noii programe nu se opresc aici. Potrivit grupului, varianta revizuită a programei nu abordează problemele fundamentale care afectează educația literară în România, ci implementează doar schimbări superficiale. De exemplu, menținerea unei organizări diacronice a conținuturilor, adică o abordare lineară în studierea literaturii, este considerată inadecvată pentru elevii contemporani. Semnatarii susțin că o astfel de structură nu reușește să capteze interesul adolescenților și le limitează accesul la diverse forme și autori literari care ar putea îmbogăți experiența lor culturală.
În acest context, profesorii și scriitorii cer elaborarea unei noi programe de studiu, fundamentate pe principii științifice solide. Această programă ar trebui să reflecte pluralismul opiniilor și să fie adaptată nevoilor actuale ale elevilor, având ca scop nu doar familiarizarea lor cu literatura, ci și stimularea gândirii critice și a creativității. De asemenea, este esențial ca programul să contribuie efectiv la creșterea calității educației în România, mai ales în perspectiva aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
În concluzie, apelul acestui grup diversificat de experți este o invitație la reflecție pentru autoritățile din domeniul educației. O nouă abordare în predarea limbii și literaturii române este necesară pentru a oferi elevilor instrumentele necesare înțelegerea și aprecierea literaturii naționale, precum și pentru a promova o generație de tineri bine informați și capabili să se implice într-o societate complexă.
