Pensionarea decrețeilor nu va prăbuși sistemul, spune șefa CNPP
Președinta Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Valentina Robu, susține că ieșirea la pensie a generației „decrețeilor” nu va duce la colapsul sistemului public de pensii. Explicația ei este că doar o parte dintre aceștia au contribuit în țară. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la Antena 3 CNN, publicat duminică, 22 noiembrie 2026, și au fost preluate de Romania TV. Potrivit șefei CNPP, mulți dintre cei născuți după 1966 au lucrat ani lungi în alte state europene, iar România le va plăti pensie doar pentru perioada în care au cotizat aici.
Pe scurt
- Pensionarea anticipată a decrețeilor începe în 2027, iar circa 1,8 milioane vor ieși la limită după 2030.
- Doar un milion din cei circa trei milioane de decreței figurează cu contribuții în evidențele CNPP.
- România plătește lunar peste 13 miliarde de lei pe pensii; la 10 salariați revin 9 pensionari.
Două treimi dintre decreței nu apar cu contribuții în sistemul din România
Valentina Robu a spus că generația decrețeilor numără „undeva la 3.000.700” de persoane. Datele din declarația 112, formularul prin care angajatorii raportează contribuțiile, arată însă că doar circa 1.000.000 dintre ei sunt în sistem. Concluzia vine din analizele făcute la reforma pensiilor, împreună cu Ministerul Finanțelor și cu consultanța Băncii Mondiale. Rezultatul analizei, a spus ea, este că presiunea asupra sistemului public va fi mică.
Calculul pornind de la cifrele șefei CNPP arată că persoanele active în evidențele interne reprezintă aproximativ 33,3% din total. Celelalte peste 2.000.000 de persoane, adică circa 66,7%, fie au perioade lucrate în străinătate, fie nu contribuie în România. Pentru aceștia, sistemul românesc nu va plăti o pensie integrală, ci una proporțională cu anii lucrați în țară.
Temerile legate de acest val de pensionări vin din dimensiunea generației. Între 1967 și 1972 s-au născut peste două milioane de copii, după ce regimul comunist a adoptat Decretul 770. Actul a interzis avortul la cerere și a restricționat drastic accesul la contraceptive, amintește Antena 3. Cu vârsta standard de pensionare de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, aproximativ 1,8 milioane de români vor ieși la pensie pentru limită de vârstă în primii cinci-șase ani de după 2030. Economiști și specialiști au avertizat în mai multe rânduri asupra presiunii pe bugetul de pensii și pe piața muncii.
Pensia din România se calculează doar pentru anii lucrați în țară
Potrivit Valentinei Robu, decrețeii care figurează în sistem au o vechime cuprinsă între o lună și 26 de ani. Foarte mulți au doar 5, 7 sau 9 ani de contribuții în România, ceea ce arată, în opinia ei, că au lucrat în străinătate. La pensionare, calculul se va face „strict pe ce au contribuit în România”. Astfel, suma plătită de statul român „va fi mai mică”, dar va fi completată cu drepturile câștigate în celelalte state europene unde au cotizat, a explicat șefa CNPP.
Practic, un român care a lucrat câțiva ani în țară și restul carierei în diaspora va primi din bugetul românesc o pensie corespunzătoare doar acelor câțiva ani. Restul venitului va veni din sistemele de pensii ale statelor în care a muncit.
Peste 156 de miliarde de lei pe an pentru pensii și diferențe mari între județe
Statul plătește lunar peste 13 miliarde de lei pentru pensii, bani care provin din contribuțiile angajaților și, atunci când acestea nu ajung, din împrumuturi, notează Antena 3. Suma lunară înseamnă circa 2,43 miliarde de euro, la cursul BNR din 20 noiembrie 2026, de 5,3482 lei pentru un euro. Pe un an întreg, necesarul depășește 156 de miliarde de lei.
În 2026, numărul pensionarilor aproape îl egalează pe cel al salariaților: la 10 angajați revin 9 pensionari. Diferențele dintre regiuni sunt mari. În București și Ilfov, la 10 salariați revin 4 pensionari, adică 2,5 angajați pentru fiecare pensionar. Cluj și Timiș se numără și ele printre zonele cu un raport favorabil. La polul opus sunt Vaslui, Neamț și Teleorman, cu 14 pensionari la 10 salariați, adică circa 0,7 angajați pentru un pensionar. Raportul din Capitală este astfel de aproximativ 3,5 ori mai bun decât cel din aceste județe.
Presiunea demografică continuă: la începutul anului, numărul deceselor din România a fost de două ori mai mare decât cel al nașterilor, potrivit Institutului Național de Statistică.
Surse:
- Antena 3 – „Marea pensionare” va îngropa sistemul de pensii? Șefa Casei Naționale de Pensii explică ce se va întâmpla după 2030
- Romania TV – Valentina Robu, șefa Casei de Pensii, dezvăluie ce se va întâmpla cu sistemul public după „marea pensionare” de după 2030
- BNR – Cursul de referință din 2026-11-20
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.