Bugetul UE: Germania respinge compromisul de 1.780 miliarde euro

de
Bărbat cu ochelari și costum albastru vorbind la un microfon în aer liber
Publicitate

Cancelarul german Friedrich Merz a respins propunerea de compromis pentru bugetul Uniunii Europene pe 2028-2034. Propunerea a fost prezentată sâmbătă, 21 noiembrie, la Bruxelles, de președintele Consiliului European, António Costa. Merz a declarat la Berlin că volumul total al cheltuielilor rămâne prea mare, relatează agenția dpa, citată de Ziarul Bursa. Franța și Suedia și-au exprimat la rândul lor rezervele, cu cinci zile înaintea summitului extraordinar din 26-27 noiembrie, scrie democrata.es.

Pe scurt

  • Germania, Franța și Suedia resping compromisul bugetar de 1.780 miliarde euro înaintea summitului din noiembrie.
  • Planul Costa reduce semnificativ fondurile de coeziune pentru țările cu PIB sub 90% din media UE.
  • România mizează pe 60 de miliarde euro pentru noul PPNR, dar Berlinul cere reduceri și mai adânci.

Berlinul cere tăieri mai mari decât cele 204 miliarde de euro deja propuse

Planul lui Costa taie aproximativ 204 miliarde de euro din propunerea inițială a Comisiei Europene, adică o ajustare de 10,2%, potrivit democrata.es. Rezultă că proiectul Comisiei pornea de la aproape 1.980 de miliarde de euro. Noua variantă coboară la circa 1.780 de miliarde de euro în prețuri curente, adică aproximativ 9.520 de miliarde de lei la cursul BNR din 20 noiembrie 2026.

Pentru Merz, reducerea nu este suficientă. „Propunerea aflată acum pe masă este un prim pas, dar volumul este încă prea mare”, a spus cancelarul. El a adăugat că o creștere de peste 40% a bugetului european nu se justifică într-o perioadă în care statele membre își consolidează propriile finanțe. Liderul german a cerut un buget „realist și accesibil”, orientat spre competitivitate, securitate și apărare. A condiționat totodată acordul Germaniei de un sprijin multianual pentru Ucraina asumat de toate cele 27 de state membre.

Costa susține că, deși suma depășește cadrul actual, ponderea contribuțiilor naționale în economia statelor membre nu ar crește semnificativ. Argumentul contează pentru Berlin, deoarece Germania asigură peste o cincime din totalul contribuțiilor, potrivit dpa. Pe aceeași linie se află Olanda, Austria, Danemarca, Suedia și Finlanda. Ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a spus că statele membre sunt încă „foarte departe” de un compromis. Parisul are obiecții diferite: sursele de la Palatul Élysée au numit oferta „foarte dezamăgitoare”, pentru că nu oferă garanții suficiente pentru Politica Agricolă Comună și veniturile fermierilor.

Noile taxe europene ar aduce puțin peste 60 de miliarde de euro pe an

Pentru a ușura un acord, Costa propune resurse proprii noi pentru bugetul comun, care astăzi se bazează în principal pe contribuțiile calculate după venitul național brut. Pachetul cuprinde:

  • o contribuție digitală de 3% pentru marile companii, cerută mai ales de Franța;
  • o taxă pe activele cripto, care ar putea viza tranzacțiile, câștigurile sau veniturile furnizorilor de servicii;
  • încasări din piața certificatelor de emisii și din mecanismul de ajustare la frontieră a carbonului (CBAM);
  • o taxă pe tutun și una pentru deșeurile electronice necolectate;
  • venituri din alocarea frecvențelor de telefonie mobilă.

Împreună, aceste surse ar aduce puțin peste 60 de miliarde de euro anual, potrivit dpa. Asta înseamnă aproximativ 321 de miliarde de lei pe an. Contribuția digitală ar acoperi puțin peste 5 miliarde de euro, circa 26,7 miliarde de lei. Pe șapte ani, noile resurse ar depăși 420 de miliarde de euro, aproape un sfert din bugetul propus de Costa. Încasările anuale estimate egalează practic întreaga sumă pe care România speră să o atragă pe toată perioada 2028-2034.

Publicitate

Cele 60 de miliarde de euro vizate de România depind de tăierile cerute de contributorii neți

Pe 4 noiembrie, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a declarat pentru Mediafax că pentru România circulă cifre „undeva în jur de 60 de miliarde de euro”. Suma înseamnă circa 320,9 miliarde de lei la cursul BNR din 20 noiembrie 2026. Ministrul a precizat că negocierea nu este încheiată și că, după acordul din Consiliul European, România va trebui să elaboreze Planul pentru Parteneriat Național și Regional (PPNR).

Estimarea a fost făcută înainte de varianta revizuită a lui Costa și de noile cereri ale Berlinului. Planul de sâmbătă reduce semnificativ fondurile de coeziune, iar cele mai afectate sunt statele cu un PIB sub 90% din media UE, multe dintre ele din sudul și estul Europei, notează dpa. Premierul Luca Niculescu i-a transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că păstrarea alocărilor pentru agricultură și coeziune este o prioritate imediată a Guvernului, potrivit unui comunicat citat de Digi24. Pe 12 noiembrie, AUR a cerut Executivului să facă public mandatul de negociere al României.

Merz s-a declarat dispus să contribuie la un acord înainte de sfârșitul lui 2026, însă potrivit dpa un acord final nu este așteptat înaintea summitului liderilor europeni din decembrie.

Surse:

Foto: Steffen Prößdorf / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Adaugă Live Trending ca sursă preferată în Google
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.