Vicepremierul Interimar Oana Gheorghiu Critică Proiectul AUR privind Ceremoniile Drapelului Național
Duminică seară, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a exprimat o critică vehementă față de proiectul propus de AUR, referitor la ceremoniile legate de Drapelul Național, care se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Această inițiativă, care a fost deja adoptată tacit de Senat în anul 2023, impune obligații controversate oficialităților care participă la ceremonia celebrării Zilei Drapelului.
Potrivit noii propuneri legislative, oficialii ar fi obligați să sărute drapelul național în cadrul acestei ceremonii, respectând ordinea protocolului. Gheorghiu a subliniat că o astfel de obligație nu reprezintă iubirea de țară, ci mai degrabă un act de constrângere. Așa cum a explicat ea, patriotismul autentic nu poate fi obținut prin frică de sancțiuni, fie că este vorba de o amendă financiară sau de o anchetă penală. „Un gest efectuat din teama unei amenzi nu poate fi considerat o expresie sinceră a patriotismului,” a declarat vicepremierul.
Dincolo de cerințele de sărutare a drapelului, proiectul include și o componentă religioasă, stipulând desfășurarea unui ritual religios în cadrul ceremoniei. Aceasta ar implica o rugăciune rostită de un preot militar sau de un ierarh al bisericii, urmată de sărutarea drapelului după binecuvântare. Oana Gheorghiu a contestat introducerea acestei rugăciuni, evidențiind faptul că nu face parte din tradiția liturgică recunoscută. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la separarea dintre biserică și stat, un principiu fundamental în multe democrații.
Pe lângă aceste aspecte, proiectul prevede și sancțiuni severe pentru instituțiile media care nu vor respecta anumite cerințe. Astfel, acestea ar putea fi amendate cu până la 20.000 de lei dacă nu difuzează 30 de minute de conținut dedicat drapelului. De asemenea, autoritățile locale care nu vor înființa „Piața Tricolorului” riscă amenzi de până la 30.000 de lei. Aceste măsuri par a fi o formă de coercitie care ar putea afecta grav libertatea de exprimare și de informare.
Proiectul a ajuns în plenul Camerei Deputaților fără a beneficia de un raport din partea comisiilor de specialitate, ceea ce ridică suspiciuni în legătură cu transparența și legitimitatea procesului legislativ. Includerea unor sancțiuni severe și cerințe neobișnuite întărește impresia că această inițiativă își propune mai degrabă să impună o formă de patriotism de suprafață decât să promoveze o adevărată iubire de țară.
Critica adusă de Oana Gheorghiu reflectă o preocupare mai largă în rândul societății românești cu privire la modul în care sunt promovate valorile naționale. Într-o lume în care autenticitatea și sinceritatea sunt esențiale, impunerea unor astfel de măsuri legislativ pentru a „forța” iubirea de țară ar putea avea efectul contrar. Aceasta ne ridică întrebări despre ce înseamnă cu adevărat patriotismul și cum ar trebui să fie cultivat în societatea românească.
