Pe 1 noiembrie 2025, prima sâmbătă a lunii, ortodocșii celebrează Moșii de toamnă, o zi specială dedicată pomenirii celor care s-au dus. Este un moment important pentru rugăciune, milostenie și legătura spirituală între cei vii și cei adormiți.
Cuvântul „moși” derivă din „strămoși” și se referă la toate persoanele care au trecut în neființă – rude, prieteni și toți cei care au fost parte din comunitatea celor adormiți „din neam în neam”. În această zi, credincioșii își manifestă dragostea și recunoștința față de înaintașii lor, rugându-se pentru iertarea și odihna sufletelor lor.
Sâmbăta este o zi de pomenire a celor morți conform tradiției ortodoxe, amintind de odihna Mântuitorului în mormânt. De-a lungul anului, există mai multe sâmbete dedicate pomenirii colective: Moșii de iarnă, Moșii de vară, Moșii de Rusalii și Moșii de toamnă, toate subliniind legătura spirituală dintre generații.
În bisericile ortodoxe se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de parastas, o rugăciune colectivă pentru cei adormiți. Credincioșii aduc pomelnice cu numele rudelor și apropiaților, iar preoții le citesc la altar. La final, se binecuvântează darurile aduse pentru a fi distribuite.
Cuvântul „parastas” provine din greacă și înseamnă „a mijloci, a sta în locul cuiva”, indicând rugăciunea celor vii pentru iertarea păcatelor celor plecați.
Tradițiile legate de Moșii de toamnă sunt încărcate de semnificație spirituală, iar darurile oferite au semnificații profunde:
Coliva – preparată din grâu fiert, îndulcită cu miere și aromată cu nucă, simbolizează învierea și viața veșnică: „dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă” (Ioan 12,24).
Colacul – o pâine rotundă, simbolizând unitatea dintre cei vii și cei adormiți, se frânge și se împarte după parastas.
Vinul – turnat peste colivă, amintește de sângele lui Hristos și de comuniunea cu divinul.
Lumânările – simbolizând lumina lui Hristos și speranța în viața de apoi.
De asemenea, credincioșii aduc alte preparate gătite – sarmale, plăcinte, supe – și fructe de toamnă: mere, pere, nuci, struguri. Darurile sunt așezate în vase noi, ce rămân celor ce le primesc.
În unele regiuni se aprind focuri mici la marginea drumului sau în cimitire, pentru a ajuta sufletele celor adormiți să-și găsească drumul. Se consideră că darurile primite în această zi nu trebuie refuzate, fiind legate de pomenirea celor plecați la Domnul.
Tradiția spune că cei care oferă pomană de Moșii de toamnă vor fi binecuvântați cu sănătate și roade bogate în anul ce urmează.
Moșii de toamnă rămân o sărbătoare a iubirii și solidarității spirituale, unind generațiile prin rugăciune, credință și fapte de milostenie.
