Alexandru Rogobete a exprimat îngrijorări cu privire la un registru recent introdus, pe care îl consideră o „ingerință disproporționată” în viața privată a cetățenilor. Această opinie este bazată pe argumentul că registrul contrazice articolul 26 din Constituția României, care garantează dreptul la respectarea vieții private. Rogobete a subliniat că acest registru nu trebuie confundat cu dosarul electronic de sănătate, care este destinat exclusiv utilizării medicale și care ar trebui să confere pacienților un control mai mare asupra informațiilor lor personale.
O problemă majoră pe care a evidențiat-o Rogobete este accesul larg la datele din acest registru, permis nu doar personalului medical, ci și altor instituții care nu au legătură directă cu furnizarea serviciilor de sănătate. Această situație ridică un semn de întrebare serios în legătură cu confidențialitatea și securitatea informațiilor sensibile ale pacienților. Potrivit lui Rogobete, o astfel de practică poate duce la abuzuri semnificative, având implicații relevante asupra încrederii pe care cetățenii o au în sistemul de sănătate.
Fostul primar Nicușor Dan a susținut de asemenea că stocarea pe termen lung a datelor medicale fără a oferi cetățenilor dreptul de a solicita ștergerea acestora este o încălcare flagrantă a dreptului la viață privată. Într-o societate democratică, vaccinarea sau tratamentele nu ar trebui să vină la pachet cu o pierdere a controlului asupra propriilor date personale. Această poziție subliniază necesitatea urgentă de a reglementa modul în care sunt gestionate informațiile sensibile, astfel încât cetățenii să aibă un control real și eficient asupra datelor lor.
Nicușor Dan a propus, în acest context, adoptarea unor reglementări clare și stricte pentru a preveni orice formă de abuz. Aceste reglementări ar trebui să definească explicit cine are acces la datele medicale, în ce condiții și pentru ce motive. Acest cadru legal ar trebui să asigure că datele sunt folosite exclusiv în scopuri de sănătate publică sau pentru îmbunătățirea serviciilor medicale, și nu în alte scopuri care ar putea afecta privacy-ul cetățenilor.
Un alt aspect important pe care cei doi l-au subliniat este importanța transparenței în gestionarea datelor. Cetățenii ar trebui să fie informați cu privire la modul în care sunt colectate, stocate și utilizate informațiile lor personale. O politică de transparență va contribui la crearea unei relații de încredere între instituțiile de sănătate și pacienți, dar și la asigurarea unui mediu mai sigur pentru managementul datelor.
În concluzie, atât Alexandru Rogobete cât și Nicușor Dan sunt de acord că este esențial să se regleze urgent aspectele legate de protecția datelor personale în domeniul sănătății. Fără aceste măsuri, riscul de abuzuri și încălcări ale dreptului la viață privată rămâne real, afectând încrederea cetățenilor în sistemul medical.
