Boris Meșteșug: Controversele din viața unui medic anesteziolog-reanimatolog
Boris Meșteșug, medic anesteziolog-reanimatolog, se află în centrul unui scandal deosebit de grav, fiind cercetat penal pentru acte atroce precum violul, răpirea și abuzul sexual asupra a două fetițe, de 10 și 12 ani, faptele având loc între anii 2010 și 2011. Aceste acuzații sunt deosebit de serioase și pun sub semnul întrebării nu doar etica profesională a medicului, ci și integritatea sistemului de justiție din Republica Moldova.
Deși procurorii au solicitat o pedeapsă de 25 de ani de închisoare, procesul a fost suspendat în 2021 din cauza unor erori de procedură, lăsând acuzațiile nerezolvate și fără un verdict concret. Această situație a generat numeroase controverse în rândul opiniei publice și al comunității medicale, ridicând întrebări despre modul în care sunt gestionate cazurile de abuz sexual în sistemul de justiție.
Ministerul Sănătății a declarat că Meșteșug a fost reintegrat în activitate la data de 26 decembrie 2025, invocând prezumția nevinovăției. Această decizie a fost văzută de mulți ca o eroare gravă, având în vedere gravitatea acuzațiilor ce se află împotriva sa. De-a lungul anilor, medicul a continuat să își exercite profesia în diverse instituții medicale din Chișinău, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul colegilor și părinților pacienților.
O anchetă recentă realizată de RISE Moldova a scos la iveală faptul că există și alte victime ale medicului Meșteșug. Acestea îl consideră un pericol public, având în vedere că a scăpat de o condamnare și că, dețînând o armă, ar putea reprezenta un risc serios pentru siguranța comunității. În contextul actual, Spitalul Clinic de Psihiatrie a anunțat că va monitoriza activitatea acestuia, un pas crucial în protejarea pacienților și a comunității.
Această situație ridică întrebări dificile despre responsabilitatea profesională și morală a cadrelor medicale, în special a celor care, prin natura muncii lor, au acces la cei vulnerabili. Este imperativ ca autoritățile să ia măsuri ferme în astfel de cazuri, atât pentru a proteja posibilele victime, cât și pentru a menține încrederea în sistemul medical și în justiție.
De asemenea, este esențial ca victimele abuzurilor să aibă acces la resurse adecvate și să fie sprijinite în procesul de recuperare. Societatea românească, mai ales în contextul tinerelor fetițe, trebuie să devină mai conștientă de aceste probleme, să ridice vocea împotriva abuzurilor și să se asigure că nu există imunitate pentru cei care comit astfel de fapte.
În concluzie, cazul lui Boris Meșteșug servește ca un apel la acțiune pentru întreaga societate. Este esențial ca fiecare dintre noi să ne implicăm, să ne informăm și să ne solidarizăm cu victimele abuzurilor, promovând un mediu în care siguranța și demnitatea fiecărei persoane să fie respectate și protejate.
