În cadrul unei conferințe de presă recente, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a evitat să vorbească despre președintele ales, Nicușor Dan, și s-a concentrat asupra candidaturii lui George Simion, liderul AUR. Zaharova l-a caracterizat pe Simion ca un naționalist anti-sistem, subliniind astfel sprijinul pentru viziuni politice care contestă ordinea stabilită. Această alegere de a nu-l menționa pe Dan sugerează o tentativă de a oferi o imagine diferită a dinamicii politice din România.
La întrebările jurnaliștilor referitoare la acuzațiile de interferență rusă în procesul electoral românesc, Zaharova a respins vehement aceste afirmații. Ea le-a descris ca fiind „patetice” și a subliniat că anularea alegerilor din noiembrie 2024 nu reprezintă o problemă pentru Rusia, ci o chestiune care trebuie să fie soluționată de către autoritățile române. Această poziție reflectă o dorință de a minimiza implicarea Rusiei în politica internă a României, în ciuda perseverenței acuzațiilor în sens invers.
Zaharova a continuat să critice procesul electoral din România, considerând că acesta nu doar că denotă o lipsă de transparență, dar și un semnal îngrijorător privind starea democrației în Uniunea Europeană. Potrivit acesteia, dificultățile întâmpinate de alegătorii români nu fac decât să ilustreze problemele structurale de la Bruxelles. Comentariile sale sugerează o percepție din partea Rusiei că situația politică din România este simptomatică pentru crizele mai largi ale Uniunii Europene, nu doar o simplă problemă națională. Această poziționare poate fi interpretată ca o încercare de a spori influența Rusiei prin promovarea unei narațiuni care plasează responsabilitatea pentru instabilitate în sfera deciziilor europene, mai degrabă decât în cele naționale.
Pe lângă aceasta, Zaharova a făcut apel la consolidarea identității naționale și la reafirmarea valorilor tradiționale, o temă centrală în discursurile naționaliste contemporane. În acest context, sprijinul pentru George Simion subliniază nu doar un interes strategic, ci și o aliniere ideologică la tendințele naționaliste emergente din diferite țări europene. Această abordare ar putea indica o schimbare în modul în care Rusia își desfășoară politicile externe în raport cu statele europene, subliniind o valorizare a naționalismului ca un antidot la ceea ce consideră a fi excesul neoliberal și globalist al Uniunii Europene.
Discursul Mariei Zaharova se încadrează într-un context mai larg, în care Rusia își redefinește influența în regiunile vecine, și se poziționează ca un apărător al valorilor naționale în fața ceea ce percepe ca fiind amenințări externe. Această strategie, de a sprijini candidați care se opun status quo-ului european, ar putea avea implicații semnificative pentru viitorul politic al României și pentru relațiile dintre București și Moscova.
