În luna iunie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se va reuni pentru a discuta, printre altele, includerea marii evaziuni fiscale pe lista amenințărilor la securitatea națională, potrivit unor surse politice citate de HotNews. Această revizuire ar urma să fie integrată în Strategia Națională de Apărare, un document esențial pentru stabilirea priorităților de securitate ale României.
Data exactă a întâlnirii nu a fost încă stabilită, însă era planificată pentru luna iunie. Scopul este ca această decizie să fie incorporată în raportul pe care guvernul îl va trimite Comisiei Europene în legătură cu măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar, în cadrul căruia combaterea evaziunii fiscale devine o măsură fundamentală.
Evaziunea fiscală – o problemă de securitate?
Într-o declarație recentă la Vilnius, președintele Nicușor Dan a confirmat că acest subiect este în analiză:
„În ceea ce privește problema marii evaziuni fiscale, am discutat chiar aseară cu domnul prim-ministru interimar, domnul Predoiu, și a menționat că verifică dacă este necesar să aducem o modificare în Strategia Națională de Apărare, astfel încât să mobilizăm mai multe resurse ale statului pentru combaterea acestui fenomen.”
Uniunea Europeană solicită statelor membre aflate în procedură de deficit excesiv să prezinte anual un plan pentru reducerea deficitului. Deși România ar fi trebuit să transmită acest plan până pe 30 aprilie, conform Profit.ro, acest lucru nu s-a întâmplat încă.
Prima ședință CSAT convocată de Nicușor Dan
Convocarea ședinței din iunie reprezintă prima reuniune a CSAT sub conducerea noului președinte, Nicușor Dan. Anterior, în perioada în care funcția prezidențială a fost exercitată interimar de Ilie Bolojan, Consiliul s-a întrunit de două ori.
Deciziile CSAT în mandatul interimar al lui Ilie Bolojan
Prima ședință a avut loc pe 28 martie, concentrându-se pe conflictul din Ucraina. Conform Administrației Prezidențiale, s-au discutat evoluțiile războiului început de Federația Rusă, stadiul negocierilor pentru o posibilă pace și implicațiile regionale.
România și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și a salutat negocierile de la Riad pentru încetarea focului, subliniind că o pace durabilă trebuie să asigure garanții de securitate pentru a preveni viitoare agresiuni.
„România va contribui la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura și alte capabilități, și va continua să colaboreze cu aliații din zonă și NATO pentru asigurarea siguranței navigației în Marea Neagră”, se specifică în comunicat.
A doua ședință a avut loc pe 30 aprilie, când CSAT a decis:
Mandatarea ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, să negocieze în cadrul summitului NATO de la Haga (iunie) o creștere etapizată a bugetului pentru apărare;
Acordul de principiu ca finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989 să fie tratată ca un proiect de siguranță națională, pentru a depăși blocajele birocratice și judiciare care le-au împiedicat până acum.
„Avem hidrocentrale realizate între 60% și 90% care nu funcționează din cauza lipsei avizelor, a proceselor pe rol sau a altor obstacole administrative”, a explicat Bolojan.
Concluzie: CSAT își extinde prioritățile, punând accent pe dimensiunea economică
Prin includerea marii evaziuni fiscale în Strategia Națională de Apărare, CSAT ar face o schimbare de paradigmă în abordarea securității naționale, extinzându-și atenția și către amenințările economice interne. Dacă decizia va fi formalizată, instituțiile statului ar putea beneficia de un cadru legal mai clar și mai coerent pentru coordonarea combaterii evaziunii, având un impact direct asupra consolidării bugetare.
Absolvent al FJSC în anul 2014, am colaborat cu mai multe publicații importante din România
