Peste jumătate dintre persoanele cu vârsta de peste 18 ani din Uniunea Europeană erau supraponderale în anul 2025, conform datelor furnizate de Eurostat. Această statistică alarmantă arată o proporție de 51,7% din população adultă, dintre care 16,3% erau clasificați ca obezi, iar 35,4% se aflau în categoria preobezității. Aceste cifre subliniază o problemă de sănătate publică care afectează nu doar aspectul fizic, ci și calitatea vieții și bunăstarea generală a cetățenilor.
În ceea ce privește ratele de obezitate, Malta se află în fruntea listei, cu 26,6% din populația adultă prezentând obezitate. Aceasta este urmată de Letonia, cu o rată de 24,6%, și Finlanda, cu 23,2%. Aceste date sugerează că, în aceste țări, este necesară o intervenție urgentă pentru a aborda stilurile de viață nesănătoase și alimentația inadecvată. Pe de altă parte, Italia se află la polul opus, cu o rată de obezitate de doar 7%, urmată de Grecia, cu 12,8%, și România, care prezintă o rată de 12,9%. Aceste cifre ridică întrebări cu privire la factorii culturali şi economici care influențează obiceiurile alimentare în diferite regiuni ale Europei.
Eurostat definește obezitatea pe baza indicelui de masă corporală (IMC) de cel puțin 30, în timp ce preobezitatea este clasificată printr-un IMC cuprins între 25 și 30. IMC-ul este un instrument vital care se calculează prin împărțirea greutății, exprimată în kilograme, la pătratul înălțimii, exprimată în metri. Acest indicator este adesea folosit pentru a evalua riscurile pentru sănătate asociate cu supr weigh și obezitate.
Un alt aspect demn de menționat este diferența semnificativă care apare între sexe. În Uniunea Europeană, obezitatea este mai frecventă în rândul bărbaților, cu o rată de 17,4%, comparativ cu 15,3% pentru femei. Totodată, preobezitatea afectează 41,9% dintre bărbați și 29,3% dintre femei. Aceste date sugerează că bărbații tind să fie mai predispuși la acumularea de greutate excesivă decât femeile, posibilele explicații incluzând factori biologici, dar și diferite stiluri de viață și atitudini față de nutriție.
Pe de altă parte, subponderalitatea este o problemă care afectează mai frecvent femeile, înregistrându-se o rată de 2,9%, în comparație cu 1% în rândul bărbaților. Aceste discrepanțe între sexe indică faptul că există o nevoie urgentă de campanii de educație și prevenție care să abordeze aceste probleme de sănătate publică.
În concluzie, datele recente oferite de Eurostat arată o situație îngrijorătoare în ceea ce privește obezitatea și supraponderabilitatea în Uniunea Europeană, iar România nu face excepție. Este esențial ca fiecare țară să își intensifice eforturile pentru a promova stiluri de viață sănătoase, să încurajeze alimentația echilibrată și să implementeze programe de educație nutrițională, pentru a combate aceste tendințe alarmante și a îmbunătăți starea de sănătate a populației.
