Virgil Popescu, europarlamentar PNL și fost ministru al Energiei, a discutat recent despre situația complexă din sectorul energetic al Olteniei. El a spus că închiderea centralelor pe cărbune din Turceni și Rovinari a fost amânată, dar a subliniat că viitorul energetic al regiunii nu mai poate fi bazat pe cărbune. În schimb, dezvoltarea se va orienta către gaz și surse regenerabile. Comisia Europeană a impus ca această amânare să fie însoțită de semnarea contractelor pentru centrala pe gaz, cu un termen limită până în toamna anului 2026.
Popescu a accentuat că aceasta reprezintă ultima oportunitate de amânare. Proiectele legate de gaze pentru care a obținut o finanțare nerambursabilă de 2,66 miliarde de euro sunt, din păcate, blocate, deși totul era pregătit pentru demararea acestora. Situația complexului energetic din Oltenia era extrem de critică la preluarea mandatului său, dar cu eforturi susținute, a reușit să obțină fonduri pentru a transforma acest sector esențial.
Întârzierile actuale în implementarea proiectelor, care includ atât parcuri fotovoltaice, cât și centrale pe gaz, au un impact economic semnificativ. Fiecare lună de întârziere nu aduce doar pierderi financiare, ci și o întârziere a tranziției către o energie mai curată și mai sustenabilă. Popescu a detaliat că, în ciuda provocărilor, Oltenia are potențialul de a deveni un model de dezvoltare energetică, axat pe tehnologii moderne și soluții ecologice.
Printre provocările semnificative menționate de Popescu se numără și necesitatea de a integra mai bine sursele regenerabile în sistemul energetic al regiunii. Aceasta va necesita nu doar investiții semnificative, ci și o colaborare strânsă între sectorul public și cel privat. El a subliniat că succesul acestui demers depinde de un angajament ferm și de parteneriate strategice care să permită valorificarea resurselor locale și atragerea de tehnologie și expertiză internațională.
Viitorul energetic al Olteniei, conform lui Popescu, ar putea să fie transformat radical dacă se va acționa rapid și eficient. Cu sprijinul Uniunii Europene și al autorităților locale, regiunea poate deveni un lider în tranziția energetică în România, folosind atât energia din surse regenerabile, cât și gazul ca soluție de tranziție.
Popescu încheie cu un mesaj de optimism, subliniind că, deși provocările sunt mari, perspectivele de dezvoltare sunt și mai mari. Transformarea sectorului energetic al Olteniei nu este doar o necesitate economică, ci și o responsabilitate față de mediu și față de comunitățile locale. Așadar, este timpul ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a transforma aceste viziuni în realitate.
