Conform datelor furnizate de Eurostat, deficitul guvernamental ajustat sezonal în Uniunea Europeană a înregistrat o creștere de la 2,8% din Produsul Intern Brut (PIB) în primul trimestru al anului 2025 la 2,9% în intervalul aprilie-iunie 2025. În zona euro, deficitul a rămas stabil la 2,7%. Această situație reflectă divergențe considerabile între diferitele state membre ale UE, cu România având cel mai mare deficit, de 8,7% din PIB. România este urmată îndeaproape de Polonia, cu un deficit de 8,5% și Franța, cu un deficit de 5,4%. Pe de altă parte, există și state care au reușit să genereze excedente bugetare, precum Cipru și Danemarca, ceea ce sugerează o gestionare mai eficientă a finanțelor publice în aceste țări.
Privind datoria publică, raportul datorie-PIB în zona euro a crescut la 88,2%, iar în Uniunea Europeană s-a ridicat la 81,9%. România a înregistrat o creștere a acestui raport, ajungând la 57,3%. Este important de menționat că cele mai mari niveluri de îndatorare se regăsesc în Grecia, cu un impresionant 151,2%, și Italia, care se află la 138,3%. Aceste valori ridicate ale datoriei publice pot fi indicatori ai unor provocări economice semnificative cu care aceste țări se confruntă, inclusiv dificultăți în gestionarea cheltuielilor publice și stimularea creșterii economice.
O analiză comparativă a statelor membre relevă faptul că, în perioada analizată, 15 dintre acestea au raportat creșteri ale datoriei, în timp ce 12 au înregistrat scăderi. România se numără printre țările cele mai afectate, cu o creștere de 1,4 puncte procentuale a raportului datorie-PIB. Această evoluție este semnificativă și subliniază problemele structurale cu care se confruntă economia românească. Creșterea datoriei publice poate afecta capacitatea guvernului de a investi în infrastructură și servicii publice, ceea ce poate avea, la rândul său, un impact pe termen lung asupra dezvoltării economice.
De asemenea, este esențial ca autoritățile române să găsească soluții durabile pentru a gestiona acest deficit și nivelul ridicat al datoriei. Măsuri precum reforma fiscală, îmbunătățirea eficienței colectării impozitelor și stimularea creșterii economice pot ajuta la reducerea deficitului și la controlarea datoriei publice. Prin implementarea unor politici economice prudente, România poate să-și îmbunătățească situația fiscală și să contribuie la stabilitatea economică a UE ca întreg.
În concluzie, datele Eurostat oferă o imagine clară a provocărilor cu care se confruntă statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește deficitul și datoria publică. Abordarea acestor probleme va necesita colaborare și angajamente ferme din partea guvernelor naționale pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă și stabilă în viitor.
