În comuna Cleja, situată în județul Bacău, o declarație provocatoare a primarului liberal Petru Iștoc a stârnit un val de reacții în rândul comunității. În cadrul unei ședințe a consiliului local, edilul a afirmat, conform Bacău.net, că „cine nu muncește, nu merită să trăiască”. Această afirmație a fost făcută în contextul discuției despre persoanele beneficiare ale venitului minim garantat, scoțând în evidență o temă sensibilă în societatea românească.
Primarul Iștoc a explicat că există cetățeni apți de muncă care refuză să se angajeze, oferind ca exemplu un localnic care a declarat că nu vrea să se trezească dimineața pentru a merge la serviciu. În argumentarea poziției sale, primarul a făcut referire la o expresie religioasă: „cel care nu muncește, să nu mănânce”. Această declarație a fost percepută de unii ca o încercare de a sublinia responsabilitatea individuală, promovând ideea că munca este esențială pentru a beneficia de bunurile necesare vieții.
Însă, această viziune nu a fost acceptată de toți cei prezenți. Alți membri ai consiliului local au intervenit rapid, subliniind faptul că nu toate persoanele beneficiare de ajutoare sociale sunt apte de muncă. Fiecare caz ar trebui analizat individual, având în vedere circumstanțele diverse care pot afecta capacitatea unei persoane de a se angaja.
Declarațiile primarului au atras atenția și la nivel național, unde ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat că este imposibil să trăiești exclusiv din ajutoare sociale în România. Într-o emisiune difuzată pe Antena 3 CNN, acesta a explicat că sumele acordate în cadrul programului de asistență socială sunt minime și nu pot acoperi necesitățile de bază ale unei familii. De exemplu, un copil cu dizabilități poate primi între 80 și 450 de lei lunar, o sumă considerată insuficientă pentru a asigura un trai decent.
Ministrul Manole a evidențiat că majoritatea beneficiarilor de ajutoare sociale sunt nevoiți să găsească surse de venit suplimentare prin muncă zilieră sau activități agricole de subzistență, evidențiind astfel legătura strânsă dintre ajutoarele sociale și necesitatea unei lucrări active.
În acest context, Ministerul Muncii a prezentat un pachet de solidaritate propus de PSD, destinat sprijinirii a peste 3,6 milioane de familii defavorizate. Printre măsurile incluse se numără:
- Majorarea beneficiilor pentru copiii cu dizabilități.
- Sprijin suplimentar pentru mamele singure cu mai mulți copii.
- Măsuri pentru cei aproximativ 2,8 milioane de pensionari afectați de înghețarea pensiilor.
- Eliminarea contribuției CAS pentru mame.
Valoarea totală estimată a acestui pachet social se ridică la aproximativ 3,4 miliarde de lei, iar măsurile sunt menite să atenueze impactul inflației asupra categoriilor vulnerabile.
Discuția despre ajutoarele sociale prezintă un teren sensibil, mai ales în contextul economic actual, marcat de creșteri de prețuri și de o presiune economică asupra populației. Între abordarea primarului din Cleja, care insista pe responsabilitatea muncii, și cea a reprezentanților Ministerului Muncii, care subliniază insuficiența ajutoarelor, se conturează un tablou complex al provocărilor sociale din România. Aceste discuții subliniază necesitatea unei atenții sporite asupra echilibrului dintre stimularea muncii și protejarea celor mai vulnerabile segmente ale societății.
