Curtea Constituțională a României (CCR) a decis vineri, 9 mai 2025, să respingă cererea de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale, formulată de Sebastian-Constantin Popescu, candidatul Partidului Noua Românie. Judecătorii au votat în unanimitate, considerând că solicitarea este nefondată și au validat rezultatul primului tur, desfășurat pe 4 mai.
Conform hotărârii oficiale, CCR a subliniat că, având în vedere competențele constituționale, a realizat controlul respectării procedurii de alegere a Președintelui României în conformitate cu legislația, iar votul exprimat de cetățeni în primul tur este legal și legitim.
„În data de 9 mai 2025 (…), judecătorii constituționali au decis, cu unanimitate de voturi: respingerea cererii de anulare a alegerilor (…) formulată de Sebastian-Constantin Popescu; confirmarea și validarea rezultatului alegerilor; organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României pe 18 mai 2025, cu participarea domnilor George-Nicolae Simion și Nicușor-Daniel Dan, în această ordine”, se menționează în comunicatul oficial al Curții.
Sebastian Popescu a invocat nereguli în procesul electoral, dar CCR a considerat că nu sunt motive legale suficiente pentru anularea scrutinului. Prin urmare, procedura electorală continuă normal.
Turul II al alegerilor prezidențiale este programat pentru 18 mai.
După validarea rezultatelor, s-a confirmat că niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută în primul tur. Astfel, George-Nicolae Simion și Nicușor-Daniel Dan, clasificați pe primele două poziții, se vor confrunta în turul II al alegerilor prezidențiale, care va avea loc duminică, 18 mai 2025.
Cei doi candidați intră în linie dreaptă în competiția pentru Palatul Cotroceni, iar campania electorală pentru turul final este așteptată să fie intensă, având mize mari pentru viitorul României.
Președintele Partidului Noua Românie, Sebastian Popescu, a declarat, marți, că depunerea contestației la Curtea Constituțională a fost un demers menit să transmită „un mesaj de alarmă” în legătură cu „lucrurile extrem de grave” care s-au petrecut, așa cum le percepe el, conform Agerpres.
El a subliniat că a început candidatura cu „un handicap imens”, afirmând că nu a beneficiat de o expunere adecvată în mass-media.
Acuzând lipsa de respect față de alegerile democratice și de funcția de președinte, Popescu a subliniat că totul este „o manelizare excesivă, o superficializare” și „un joc exclusiv de culise pentru putere, unde românul și interesul său nu există”.
Deși contestația are ca fundament solicitarea de anulare a alegerilor, Popescu a menționat că, altfel, nu ar fi avut o bază legală, subliniind și alte cereri pe care le formulatează.
„Scopul nu este de a crea haos sau de a anula efectiv alegerile, căci oricum acestea nu se vor anula, având multe motive care să prevină o astfel de decizie. Lupta legală are rolul de a atrage atenția că nu am învățat nimic din ce s-a întâmplat anul trecut și, în unele aspecte, este mai grav acum”, a afirmat Popescu.
El se așteaptă ca cererea înaintată Curții Constituționale să fie respinsă ca fiind „inadmisibilă”.
Conform datelor publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente, după centralizarea proceselor verbale, Sebastian Popescu (PNR) a obținut 25.994 voturi (0,28%) la alegerile din 4 mai.
În cererea sa, candidatul Sebastian Constantin Popescu solicită anularea rezultatului alegerilor prezidențiale din 4 mai, invocând următoarele motive:
1. Încălcări grave ale principiilor democratice și egalității de șanse în alegeri.
2. Încălcarea principiului egalității de șanse prin discriminarea candidaților în mass-media:
- Clasificarea abuzivă a candidaților în „relevanți” și „irelevanți”.
- Practicile ilegale de promovare selectivă prin dezbateri organizate exclusiv cu cei cinci candidați „relevanți” și știri dedicate acestora, ignorând ceilalți șase.
- Promovarea masivă a anumitor candidați pe anumite posturi TV.
- Încălcarea obligației de alocare egală a timpului de antenă.
3. Manipularea opiniei publice prin sondaje și promovarea teoriei „votului util”.
4. Manipularea românilor prin comentarii artificiale pe platforma TikTok.
„În perioada campaniei electorale pentru alegerile din 4 mai 2025, s-a observat o acțiune coordonată de influențare a alegătorilor prin bombardarea utilizatorilor TikTok din România cu comentarii repetitive și suspecte, promovând exclusiv candidaturile domnilor Nicușor Dan și George Simion. Doar pe TikTok au fost publicate, în timpul transmisiilor live și în secțiunea For You, peste un miliard de comentarii”, a declarat Sebastian Popescu.
Potrivit acestuia, este un modus operandi similar cu cel din 2024 (cazul Călin Georgescu).
Sebastian Popescu: Rețelele sociale sunt copleșite de spam electoral în favoarea candidaților George Simion și Nicușor Dan.
„La fel ca în campania din 2024, când CCR a recunoscut existența unor practici de manipulare prin comentarii automate în favoarea unui candidat, în 2025 a fost folosit un sistem similar, dar la o scară mult mai largă.
Miliarde de comentarii generice (ex. „GS președinte”, „ND11”, „Votăm GS”, „M-ai convins, votăm ND”) au inundat atât secțiunea „For You”, cât și transmisiunile live urmărite de utilizatori.
Conturile false sau suspecte: Multe dintre aceste mesaje au fost postate de profiluri cu puțini sau zero urmăritori, nume generate aleatoriu (combinând cifre și litere), fără poze de profil sau activitate organică.
Deși OUG 1/2025 a introdus „eticheta electorală” pentru conținutul online (permițând eliminarea videoclipurilor nedeclarate corect), nu a existat reglementare pentru controlul comentariilor automate.
Platformele sociale (în special TikTok) au fost inundate de spam organizat în favoarea candidaților George Simion și Nicușor Dan, fără intervenția vreunui organism de autoritate.
Efectul psiho-social: Această bombardare cu mesaje identice a creat o percepție falsă a susținerii masive, influențând alegătorii să creadă că acești doi candidați erau singura opțiune majoritară.
Această practică a distorsionat competiția electorală, conferind candidaților George Simion și Nicușor Dan un avantaj necinstit, simulând o popularitate artificială”, a subliniat el.
Sebastian Popescu: Sistemul de manipulare din spatele lui Călin Georgescu a fost transferat la George Simion și Nicușor Dan.
„Pe baza rapoartelor de monitorizare de la SRI, veți putea constata că doi dintre cei 11 candidați la prezidențiale, George Simion și Nicușor Dan, au beneficiat de un tratament preferențial pe platformele de social media, similar cu cel din cazul lui Călin Georgescu, ceea ce a distorsionat manifestarea de voință a alegătorilor.
Sistemul de manipulare din spatele lui Călin Georgescu a fost regrupat pentru a continua lupta pentru putere.
„Echipa lui Nicușor Dan s-a „inspirat” din sistemul lui Călin Georgescu și a reușit manipularea eficientă a românilor din Diaspora”, a declarat Popescu.
El consideră că „a fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor, ceea ce alterează dreptul de a fi ales”. Promovarea masivă a cinci candidați a dus la o expunere redusă a celorlalți candidați în mass-media tradițională și online, împiedicând alegătorii să-și formeze o opinie corectă despre toți candidații și inducerii în eroare asupra șanselor fiecăruia dintre cei 11 candidați, a adăugat el.
5. Manipularea campaniei Elenei Lasconi în favoarea lui Nicușor Dan.
6. Încălcarea principiului egalității în drepturi prin favorizarea partidelor parlamentare.
7. Manipularea Opiniei Publice prin sloganul electoral „Turul 2 Înapoi”.
8. Încălcări grave ale integrității listelor electorale.
9. Cenzura electorală prin aplicarea abuzivă a OUG 1/2025 privind eticheta electorală.
10. Încălcări ale GDPR și legislației electorale de către AUR și USR.
11. Vicierea procesului electoral prin aplicarea tardivă a Hotărârii CCR nr. 32/2024.
Sebastian Popescu a cerut ca, în cazul în care cererea principală de anulare a alegerilor nu va fi acceptată, Curtea Constituțională: să constate că alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 au fost viciate, să stabilească măsuri concrete pentru asigurarea egalității de șanse între toți competitorii în viitoarele alegeri, inclusiv reglementarea strictă a implicării actorilor statali în campaniile electorale, reglementarea dezbaterilor electorale și publicarea sondajelor de opinie, precum și interzicerea promovării „votului util” ca practică manipulatorie.
Ce prevede legea în cazul anulării alegerilor de către CCR:
„A fost înregistrată o contestație privind anularea alegerilor pentru funcția de președinte al României din 4 mai”, au anunțat marți oficialii CCR.
Până acum, nu a fost stabilit un termen de judecată, dar se estimează că va fi la sfârșitul săptămânii.
Conform legii, cererea de anulare a alegerilor poate fi făcută de partide politice, alianțe electorale, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și candidați care au participat la alegeri, în termen de 3 zile de la închiderea votului. Cererea trebuie să fie motivată și însoțită de dovezi.
Rezolvarea cererii de către Curtea Constituțională trebuie să aibă loc până la data prevăzută de lege pentru publicarea rezultatelor alegerilor.
Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au fost afectate de fraudă care poate modifica atribuirea mandateului sau ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur. În această situație, Curtea dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică după anularea alegerilor.
Curtea validează rezultatul fiecărui tur, asigurând publicarea acestora în mass-media și în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin și confirmând rezultatul alegerilor pentru președintele ales.
9.571.740 de persoane din țară și din străinătate au votat la alegerile din 4 mai.
După centralizarea voturilor, candidatul AUR, George Simion, a obținut prima poziție, cu peste 40% dintre voturi, iar candidatul independent Nicușor Dan aproape 21%.
Biroul Electoral Central nu a anunțat încă rezultatele finale.
.
