Într-un interviu acordat News.ro, Daniel Şandru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), abordează un subiect deosebit de relevant pentru România contemporană: cele patru forme de populism ce o afectează. Aceste forme sunt populismul politic, mediatic, intelectual și religios, fiecare având un impact profund asupra societății românești.
Şandru atrage atenția asupra efectelor negative pe care acest fenomen le are asupra democrației și stabilității sociale. Deși România se bucură de o perioadă de prosperitate economică, amenințările populate se intensifică pe măsură ce ne apropiem de alegerile din 2028. Paradoxul constă în faptul că, în loc să profite de avântul economic, partidele politice par să se confrunte cu nemulțumiri crescânde în rândul electoratului pro-european.
Criticând în special principalele partide la guvernare, PSD și PNL, Şandru subliniază că aceste formațiuni au adoptat strategii eronate. În loc să răspundă nevoilor și așteptărilor unei societăți care aspiră la valorile europene, atât PSD cât și PNL sunt înclinări spre conservatorism, ceea ce nu face decât să alimenteze și mai mult sentimentul de frustrare în rândul cetățenilor. Această abordare ar putea să conducă la o polarizare a societății și la o creștere a extremismului în rândul alegătorilor.
Un aspect îngrijorător menționat de Şandru este riscul desființării IICCMER, o instituție fundamentală în demersurile de combatere a nostalgiei comuniste. Într-o societate care cu greu a trecut peste traumele trecutului său comunist, existența unei institutii dedicate investigării crimelor din această perioadă este esențială pentru o înțelegere corectă a istoriei și pentru promovarea valorilor democrației. Şandru subliniază că, în contextul actual, este vital să continuăm această luptă și să încurajăm o educație istorică corectă, care să prevină revenirea ideologiilor autoritare.
Populismul mediatic nu este mai puțin alarmant. Multe informații distribuite în mass-media contribuie la o percepție distorsionată asupra realității, ceea ce duce la dezinformare și la o confuzie generalizată în rândul publicului. Acest fenomen, împreună cu populismul intelectual, care apare uneori sub forma unor opinii extremiste promovate de anumiți lideri de opinie, riscă să modifice și să influențeze deciziile politice și sociale într-o direcție periculoasă.
Şandru concluzionează că, pentru a contracara aceste forme de populism, este esențial să promovăm un dialog sincer și deschis în societate, încurajând dezbateri fundamentate asupra problemelor critice. Numai astfel poate fi prevenită o degradare a valorilor democratice și asigurată o dezvoltare sănătoasă a societății românești, care să fie bazată pe principii solide și pe o conștientizare istorică coerentă.
