Procurorul general al României a avut marți o conferință de presă în care a prezentat concluziile unei anchete referitoare la războiul hibrid purtat de Rusia împotriva României. El a menționat că acest tip de război este „mult mai insiduos, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample”. Florența a subliniat că România a fost ținta unor campanii hibride semnificative în contextul alegerilor din 2024, prin atacuri cibernetice și măsuri de influențare electorală, și că în continuare este vizată de acest atac hibrid.
Alex Florența a discutat despre desfășurarea continuă a războiului hibrid, care se află în curs de desfășurare de ceva timp.
Principalele afirmații ale procurorului general:
Războiul hibrid este mult mai insiduos, mai perfid, dar cu rezultate mult mai extinse.
A fost exploatată vulnerabilitatea rețelelor sociale prin tehnici de inginerie socială. Războiul hibrid continuă; în prezent, comparativ cu războiul tradițional, are rezultate și utilizează o varietate de instrumente: economice, atacuri cibernetice, subversiune politică, dezinformare și propagandă.
Atacurile cibernetice includ accesarea camerelor de supraveghere aflate lângă frontiera cu Ucraina și, în 2024, numărul acestora s-a intensificat, afectând peste 13 instituții. Au existat 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.
Acțiuni secrete, inclusiv acte de sabotaj, sunt parte dinstrategia folosită.
Atacurile cibernetice asupra aeroporturilor și instituțiilor publice nu sunt evenimente întâmplătoare; ele fac parte dintr-un atac hibrid cu legături către Rusia.
Pe rețelele sociale, au fost propagate mesaje care evocau ideea de revoltă generală și nostalgie, făcând referire la revoluția din 1989, generând tensiuni. Există o inflație de mesaje create cu ajutorul inteligenței artificiale care generează o stare de efervescență în rândul comunităților țintă, fiind apoi viralizate.
Începând cu 27 noiembrie, s-a observat o intensificare a campaniei candidatului la prezidențiale, cu peste 1,3 milioane de membri care dispersau mesaje pe rețele sociale. Modelul „furtunii de minciuni” se caracterizează printr-un volum mare de conținut, canale multiple și un ritm rapid și continuu.
Hashtagul revoluție a fost folosit în preajma alegerilor, iar în perioada 6-8 decembrie 2024, rețelele Telegram din Rusia au înregistrat 1,8 milioane de vizualizări zilnice.
Din 21 noiembrie, campania unui candidat s-a intensificat, generând narative pe peste 40 de grupuri cu 1,3 milioane de membri, cu mesaje incitatoare la ură.
Ecosistemul online utilizat de Federația Rusă cuprinde o gamă variată de instrumente, incluzând media tradițională, ferme de troli și rețele complete de boți.
În spatele acestor atacuri se află o coordonare din partea unor actori statali străini. Există o cultivare a unor rețele de afaceri și mass-media menite să influențeze acțiunile guvernamentale, inclusiv vizitele unor parlamentari români la Ambasada Rusiei.
Microtargetarea populației românești este realizată printr-o campanie sofisticată din 2019, desfășurată de o companie cu legături la Rusia care a realizat sondaje personalizate, identificând conținutul cel mai accesibil.
În urma acestei activități, au fost identificate patru categorii de populație: identitar-nostalgică, conspiraționistă, adeptă a medicinei alternative și religioasă.
