Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat recent faptul că România se află într-un „examen de maturitate” economică, marcând 35 de ani de la tranziția către economia de piață. Această perioadă a fost caracterizată de progrese economice semnificative, dar, în același timp, țara se confruntă cu provocări serioase, în special cu deficitele gemene ridicate, care evidențiază vulnerabilități ce necesită o atenție deosebită.
Unul dintre principalele aspecte abordate de Balint este importanța corectării deficitului bugetar. Aceasta reprezintă o prioritate pentru guvern și pentru întreaga comunitate de afaceri, întrucât un deficit bugetar crescut poate duce la instabilitate economică și la o încredere scăzută în piețele financiare. Este esențial ca autoritățile să adopte măsuri eficiente pentru a asigura sănătatea fiscală a țării, în contextul în care domeniul privat pare să fie într-o continuă expansiune și consolidare.
Balint pune accentul pe nevoia de a asigura o guvernanță eficientă care să integreze politicile fiscale și monetare într-un mod echilibrat. O abordare coordonată între aceste două domenii este vitală pentru a menține stabilitatea macroeconomică. În acest context, independența băncii centrale devine un element esențial pentru atingerea acestui obiectiv. Balint afirmă că BNR trebuie să-și îndeplinească mandatul său fără a fi influențată de intervenții externe, pentru a putea asigura o economie stabilă și sănătoasă.
Un aspect major al discuției se referă la rolul bunei guvernanțe în protejarea stabilității financiare. Balint subliniază că aceasta nu trebuie să fie doar o responsabilitate a autorităților, ci trebuie să fie văzută ca un bun public. O bună guvernanță înseamnă nu doar respectarea normelor și reglementărilor, ci și o transparență ridicată în procesul decizional, implicarea tuturor părților interesate și o colaborare strânsă între sectorul public și cel privat.
Provocările economice cu care se confruntă România sunt complexe, iar răspunsurile trebuie să fie pe măsură. Deficitele gemene subliniază necesitatea ca România să găsească soluții durabile, care să nu afecteze creșterea economică. Cu toate acestea, cu o guvernanță eficientă și o mai bună coordonare între politicile fiscale și monetare, România are ocazia de a transforma provocările actuale în oportunități de dezvoltare pe termen lung.
În concluzie, examenul de maturitate economică la care se află România necesită o analiză atentă a politicilor economice și o adaptare constantă la condițiile internaționale. Provocările sunt evidente, dar cu o abordare rațională și bine definită, România poate îmbunătăți stabilitatea și poate promova un mediu economic sănătos pentru toți cetățenii săi.
