Curtea Constituțională a stabilit joi că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să cuprindă bunurile și veniturile soților și copiilor. Aceasta înseamnă că demnitarii și funcționarii publici nu vor mai fi obligați să declare bunurile și veniturile partenerilor lor. De asemenea, a fost declarată neconstituțională publicarea acestora pe site-urile Agenției Naționale de Integritate (ANI) sau pe platformele instituțiilor publice unde activează cei care depun declarațiile. Deciziile CCR sunt definitive și obligatorii în mod general.
Declarațiile de avere, prezentate de demnitari și funcționari publici, nu mai trebuie să includă bunurile și veniturile soților sau copiilor. Această decizie a fost adoptată astăzi de Curtea Constituțională. CCR a declarat, de asemenea, ca fiind neconstituțional articolul ce prevede publicarea declarațiilor de avere pe site-ul ANI.
Practic, Curtea Constituțională a decis că, deși declarațiile de avere trebuie în continuare să fie depuse la ANI, acestea nu mai trebuie să fie publicate online pe site-ul ANI sau pe paginile instituțiilor unde lucrează persoanele care le depun.
Curtea a considerat că publicarea online nu este necesară și proporțională, deoarece afectează dreptul la viața privată. Această decizie se aplică de acum înainte (neafectând declarațiile deja publicate) și stabilește că Parlamentul trebuie să modifice legislația pentru a respecta această hotărâre.
Redăm mai jos comunicatul integral al CCR
I. În ședința din data de 29 mai 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele interimar al României și a constatat că este neconstituțională, în totalitate, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru completarea art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
În esență, această soluție se bazează pe concluzia Curții că, în cadrul procesului legislativ de adoptare a legii criticate, Camera decizională a introdus o prevedere de substanță, străină de obiectul de reglementare al legii, încălcând astfel principiul bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) și de art.75 din Constituție. Această prevedere, care vizează regimul juridic general al proprietății, a determinat o modificare a caracterului legii din lege ordinară în lege organică, fără a fi adoptată și cu majoritatea necesară conform art.76 alin.(1) din Constituție.
II. În aceeași ședință, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori:
– cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, sunt constituționale în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia;
– cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010 sunt neconstituționale.
În esență, Curtea a reținut că prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin nerespectarea exigențelor de redactare a textelor de lege pentru a fi conforme cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care trebuie să fie făcută în nume propriu, nimeni neputând fi răspunzător penal pentru acțiunile sau declarațiile altcuiva.
Totodată, prevederile de lege criticate, care impun declararea nu doar a veniturilor proprii, ci și a drepturilor și obligațiilor partenerilor și copiilor, nu țin seama de modificările legislative aduse Codului civil privind regimul juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le poate cunoaște direct.
Referitor la prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, având în vedere standardele europene privind protecția vieții private și a datelor personale, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției și pe cel al ANI contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. Curtea a efectuat un test de proporționalitate, ajungând la concluzia că, deși aceste prevederi legale au fost adoptate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței, scopul legii poate fi atins fără publicarea acestor declarații.
Curtea a subliniat că deciziile pronunțate nu vor elimina obligația de a depune declarații de avere, ci vor impune ca acestea să nu mai fie publicate pe site-urile respective, având în vedere că vor fi transmise Agenției Naționale pentru Integritate, care le va gestiona conform competențelor legale.
Decizia Curții produce efecte doar pentru viitor și nu se aplică declarațiilor de avere și de interese depuse înainte de publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Revine legiuitorului să alinieze prevederile neconstituţionale cu cele constituționale și să codifice normele privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Deciziile sunt definitive și obligatorii în mod general.
Argumentele formulate în motivarea soluțiilor vor fi detaliate în cuprinsul deciziilor, ce vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
III. De asemenea, Curtea Constituțională a amânat: pentru data de 5 iunie 2025
– obiecția de neconstituționalitate a art.II al Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum și pentru modificarea art.451 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție;
pentru data de 1 iulie 2025
– obiecția de neconstituționalitate a Legii privind transmiterea bunurilor imobile – teren cu construcțiile aferente din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara în domeniul privat al statului și succesiv în proprietatea Universității de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara, județul Timiș și transmiterea unui bun imobil – teren din domeniul privat al statului în proprietatea Universității de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara, obiecție formulată de Președintele României.
