Bruiaj GPS la Iași: cursă Ryanair cu 180 de pasageri, deviată

Pe 26 octombrie, o cursă Ryanair care venea de la Bergamo cu aproximativ 180 de pasageri la bord nu a putut ateriza pe Aeroportul Iași și a fost deviată la Timișoara. Potrivit ROMATSA, echipajul a invocat interferențe asupra semnalului de navigație prin satelit (GNSS) în zona aeroportului. Incidentul cu zborul FR3112 a fost făcut public abia săptămâna aceasta, mai întâi de ReporterIS, apoi de Știrile ProTV.

Ce s-a întâmplat cu zborul FR3112

Avionul, un Boeing 737-800, trebuia să ajungă la Iași la ora 23:05, scrie Știrile ProTV. Potrivit ReporterIS, aeronava a coborât până la circa 1.500 de metri deasupra Iașiului, apoi a urcat din nou, iar pilotul a renunțat la aterizare. Avionul a ajuns la Timișoara la peste trei ore de la decolare. Acolo a coborât aproximativ jumătate dintre pasageri, iar ceilalți s-au întors cu aceeași aeronavă la Bergamo.

Călătorii rămași în avion au ajuns la Iași abia a doua zi, cu o întârziere de circa 20 de ore, relatează ReporterIS. Cei care au coborât la Timișoara și-au plătit singuri autocarul, trenul, hotelul sau mașina închiriată, urmând ca Ryanair să le deconteze ulterior cheltuielile „rezonabile”.

Explicațiile oficiale nu coincid. Ryanair a invocat „condiții meteo nefavorabile pe Aeroportul Iași”, iar aeroportul a indicat, într-o adresă oficială, o defecțiune a aeronavei. O sursă din aeroport a confirmat însă pentru ReporterIS că zborurile din zonă sunt afectate de interferențe GPS asociate echipamentelor militare din regiune. Romeo Vatra, directorul Aeroportului Iași, a declarat pentru Știrile ProTV că a fost „un mix de factori”: bruiajul efectiv al semnalului GPS și „indicare de coordonate greșite”. ROMATSA susține că aeronava a fost asistată permanent de controlul traficului aerian și că siguranța zborului nu a fost afectată.

De ce a contat lipsa sistemului ILS

Aeroportul Iași are o singură pistă, pe care se poate ateriza din două sensuri. Sistemul ILS, instalația de la sol care conduce avionul spre pistă atunci când vizibilitatea e slabă, există doar la capătul dinspre Aroneanu (pista 14). Pe 26 octombrie însă, pe această direcție vântul bătea din spate cu circa 21 km/h, iar pista era udă, așa că pilotul a apreciat că o aterizare acolo ar fi riscantă, potrivit ReporterIS. Varianta rămasă era capătul dinspre Bucium (pista 32), unde dealurile din zonă au împiedicat montarea unui ILS, iar ghidarea avioanelor se bazează și pe GPS.

În plus, din noiembrie 2020, ILS-ul funcționează doar la categoria CAT I, din cauza caselor construite în fața pistei, ceea ce impune o vizibilitate de cel puțin 550 de metri. Categoria CAT II, aprobată în 2014, permitea aterizări de la 350 de metri.

Interferențele sunt de două tipuri, explică ReporterIS: bruiajul (jamming) acoperă semnalul și receptorul pierde legătura cu sateliții, iar falsificarea (spoofing) face ca avionul să-și calculeze o poziție greșită. Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea a explicat pentru Știrile ProTV că astfel de sisteme sunt folosite împotriva dronelor și că, atunci când legătura avion-satelit se întrerupe, „pilotul nu mai știe unde se află față de pământ”.

Cifrele bruiajului, în creștere

• Datele publice citate de ReporterIS arată că bruiajul a devenit tot mai frecvent în jurul Aeroportului Iași. În ultimele 12 luni s-au adunat 86 de zile cu perturbări puternice ale semnalului. În perioada de un an de dinainte fuseseră doar 17, deci numărul acestor zile a crescut de aproximativ cinci ori.
• Pe 26 octombrie, 5 dintre cele 23 de aeronave monitorizate în zona aeroportului au raportat probleme de poziționare.
• ROMATSA a numărat 11.040 de zboruri afectate de semnale GPS false deasupra României în primele zece luni din 2025, adică o medie de peste 1.100 pe lună.
• Numărul lunar a urcat de la 984 în ianuarie 2025 la 1.407 în octombrie 2025, o creștere de circa 43%. Datele au fost prezentate de ROMATSA la Organizația Aviației Civile Internaționale în noiembrie 2025.

Estul României, în zona afectată de războiul electronic

Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) a constatat o intensificare a interferențelor GNSS începând din februarie 2022 în zonele din jurul conflictului din Ucraina, inclusiv în regiunea Mării Negre. În iulie 2026, agenția și-a actualizat buletinul de siguranță dedicat acestor interferențe, cu reguli noi de comunicare între piloți și controlori, scrie Ora de Sibiu. Hărțile realizate pe baza raportărilor piloților plasează zona Iași–Ungheni în categoria cu perturbări ridicate, alături de țările baltice, Marea Neagră și Turcia.

Originea semnalelor nu este confirmată public. Potrivit ReporterIS, ele pot proveni din sisteme folosite de Rusia, Ucraina sau NATO. Până marți seară, Ryanair nu răspunsese solicitărilor Știrilor ProTV privind zborul.

Surse:

• Stirile ProTV – Un avion Ryanair care venea din Italia nu a putut ateriza la Iași din cauza GPS-ului bruiat. Ce spun experții militari
• Jurnalul – Război electronic la granița României! Aeroportul Iași, vulnerabil în fața bruiajului militar. De ce nu a putut ateriza un avion Ryanair cu 180 de oa
• ReporterIS – Război nevăzut: bruiajul militar a băgat Aeroportul Iași în „zona roșie”. 180 de ieșeni ținuți 20 de ore într-o cursă de coșmar: avionul Ryanair a
• Newsweek România – Un avion cu 180 de pasageri a ratat aterizarea la Iași după ce piloții au raportat bruiaj GPS
• Ora de Sibiu – INCIDENT: Avion Ryanair deviat la Timișoara din cauza interferențelor GPS de la Iași