Curtea Constituțională a României (CCR) a acceptat luni sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva legii pe care Guvernul condus de Ilie Bolojan a propus-o pentru modificarea regimului pensiilor magistraților. Executivul își asumase răspunderea pentru această inițiativă pe 1 septembrie.
Înalta Curte a sesizat că actul normativ „a neglijat rolul esențial al pensiei de serviciu în asigurarea independenței justiției”, subliniind că modificările sunt în contradicție cu numeroase decizii anterioare ale CCR.
Modificările aduse legii neconstituționale
- – plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, comparativ cu 80% din ultimul salariu brut, conform reglementărilor actuale;
- – pensionarea permisă doar la 65 de ani, vârsta standard în sistemul public;
- – necesitatea unei vechimi în muncă de 35 de ani, în loc de 25 pentru a ieși la pensie.
Cine a votat împotriva legii
CCR este compusă în prezent din 9 membri: Simina Tănăsescu (președinte), Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Marian Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Decizia de neconstituționalitate a fost adoptată după două amânări, pe 24 septembrie și 8 octombrie. Aceasta reprezintă prima decizie semnificativă luată de noua componență a Curții.
Reacția Guvernului
Premierul Bolojan a afirmat, la momentul asumării răspunderii, că proiectul era necesar pentru „a aduce un minim de echitate”, semnalând asupra pensiilor foarte mari – unele între 35.000 și 40.000 de lei – și a vârstei reduse de pensionare a judecătorilor (48–49 de ani). Întrebat dacă își va da demisia în cazul respingerii legii, Bolojan a declarat că „dacă un obiectiv atât de important pice, este greu de presupus că Guvernul mai poate continua cu reforme similare”.
Argumentele ÎCCJ
Înalta Curte, sub conducerea lui Lia Savonea, a acuzat că proiectul a încalcat nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR și principii fundamentale ale statului de drept, inclusiv: independența justiției, securitatea juridică, neretroactivitatea legii și principiul încrederii legitime. De asemenea, ÎCCJ a subliniat că nu a fost solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru forma finală a legii.
„Independența justiției nu este negociabilă. Ea constituie o premisă fundamentală a democrației și a statului de drept”, au declarat judecătorii instanței supreme.
Consiliul Superior al Magistraturii, precum și majoritatea instanțelor și parchetelor din țară, au criticat, de asemenea, proiectul, acuzând „un climat de ostilitate” și avertizând că magistrații nu trebuie să fie considerați țapi ispășitori pentru problemele economice și sociale ale României.
