BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research – Ediția a XII-a, iunie 2026
Capitolul 1: Capacitatea personală și a populației de a detecta informațiile false
Conform celui mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, realizat între 2 și 8 iunie 2026, peste 50% dintre români afirmă că au încredere în abilitatea lor de a distinge informațiile reale de cele false, în special în contextul știrilor legate de securitate și război. Totuși, majoritatea respondenților manifestă scepticism față de capacitatea generală a populației de a identifica informațiile false în aceste domenii, o tendință care ridică semne de întrebare asupra nivelului de conștientizare și educație media al cetățenilor.
Acest Barometru, editat lunar, reprezintă un instrument valoros de sondaj realizat de INSCOP Research la cererea platformei de știri Informat.ro, în colaborare cu Strategic Thinking Group. Scopul său este de a evidentia subiecte relevante pentru a stimula dezbateri naționale pe teme importante și politici publice esențiale pentru România, având la bază opiniile cetățenilor și parteneriatele cu centre de cercetare respectabile.
Prin acest demers, ne propunem să contribuim la consolidarea democrației, folosing metode științifice și credibile pentru a aduce în prim-plan vocea cetățenilor. Opiniile exprimate în cadrul sondajului reflectă atât cunoștințele, cât și perspectivele românilor asupra subiectelor de interes, generând o mai bună înțelegere a contextului social și politic contemporan.
Metodologie: Datele au fost colectate în perioada 2-8 iunie 2026, prin intermediul interviurilor telefonice standardizate. Eșantionul a fost alcătuit din 1100 de respondenți, selectați aleatoriu, reprezentativ pentru structura socio-demografică a populației neinstituționalizate din România, cu vârste de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ± 3%, cu un grad de încredere de 95%.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a subliniat: „Românii se consideră mult mai capabili să detecteze informațiile false comparativ cu restul populației, ceea ce reflectă o iluzie de control informațional. Această discrepanță între autoevaluare și percepția asupra abilităților altora sugerează că problema dezinformării este percepută ca aparținând „celorlalți”, ceea ce reduce vigilența față de propria vulnerabilitate. Astfel, deși majoritatea se consideră capabili să distinga adevărul de fals, mulți cred că societatea este ușor de manipulat.”
Capacitatea personală de a identifica informațiile false:
22.3% dintre români afirmă că sunt foarte siguri că pot distinge între informațiile reale și cele false în cazul știrilor legate de securitate sau război. 32.2% spun că sunt mai degrabă siguri, 24.2% mai degrabă nesiguri, iar 15.6% deloc siguri. Aceasta indică o încredere destul de ridicată în propria capacitate de discernământ. De asemenea, respondenții din rândul alegătorilor PNL și USR, bărbații, tinerii între 18 și 44 de ani și persoanele cu educație superioară manifestă o încredere mai mare, în timp ce votanții AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani și cei cu educație primară sunt mai puțin încrezători în abilitățile lor de discernământ.
Capacitatea populației de a identifica informațiile false:
Doar 8.3% dintre participanții la sondaj consideră că oamenii, în general, pot identifica informațiile reale de cele false în caz de știri legate de securitate sau război. 15.7% spun că sunt mai degrabă siguri, dar majoritatea (41.8%) se arată sceptici, iar 24.9% nu au încredere deloc în capacitatea colectivă de discernământ. Rezultatele indică faptul că alegătorii PSD, bărbații, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural au o percepție mai optimistă asupra capacității generale de a detecta informațiile false. În contrast, votanții PNL, USR, tinerii sub 30 de ani și cei cu educație superioară se arată mai critici față de această capacitate a societății.
Aceste găsiri subliniază o problemă critică, și anume că, deși avem un sentiment personal de siguranță în capacitatea noastră de discernământ, există o strânsă legătură între percepția individuală și cea colectivă, ce poate influența atitudinile și comportamentele față de informațiile din media.
