Vortexul polar, perturbat record: aer arctic posibil în Europa
Vânturile din jurul vortexului polar stratosferic și-au inversat direcția pe 10 noiembrie. A fost cea mai timpurie încălzire stratosferică bruscă înregistrată vreodată. Serviciul meteorologic britanic Met Office a confirmat miercuri, 18 noiembrie, că fenomenul s-a produs la aproximativ 30 de kilometri altitudine, scrie The Independent. Meteorologii urmăresc acum dacă perturbarea va împinge aer arctic spre Europa în săptămânile următoare.
Un record bătut cu aproape trei săptămâni
Potrivit Financial Times, citat de G4Media, cele mai timpurii episoade de acest tip de la începutul măsurătorilor, în 1958, avuseseră loc pe 28 noiembrie, în 1968 și în 2025. Inversarea de anul acesta a venit astfel cu 18 zile mai devreme decât recordul anterior. Atlanta News First menționează că o evidență a NOAA include, într-unul dintre seturile de date istorice, și un eveniment din 30 noiembrie 1958. Reuters, citată de Antena 3, plasează avansul la circa două săptămâni și jumătate față de orice caz similar din aproape 70 de ani de observații.
Adam Scaife, șeful prognozelor pe termen lung de la Met Office, a precizat că vortexul s-a mai prăbușit și în alți ani în noiembrie, dar niciodată atât de devreme în lună. De regulă, astfel de episoade apar în ianuarie și februarie.
Cum ajunge la sol o schimbare de la 30 de kilometri altitudine
Vortexul polar stratosferic este un inel de vânturi care bat de la vest la est și țin aerul foarte rece captiv deasupra Arcticii, la altitudini de aproximativ 10-50 de kilometri. Potrivit analizei Met Office citate de The Independent, vortexul a fost slăbit de o serie neobișnuit de intensă de unde planetare. Un prim val l-a comprimat la sfârșitul lui octombrie, iar un al doilea, în noiembrie, l-a împins departe de Polul Nord. Datele disponibile din anii 1940 arată că forța combinată a celor două unde depășește orice eveniment comparabil de la începutul sezonului.
Efectele asupra vremii de la sol apar de obicei după două până la șase săptămâni, potrivit Met Office. Socotit de la 10 noiembrie, intervalul urmărit se întinde aproximativ între 24 noiembrie și 22 decembrie. În Europa, perturbarea poate opri vânturile blânde și umede dinspre Atlantic și poate lăsa să pătrundă aer rece dinspre est, cu risc de ger, brumă și ninsoare, relatează Reuters.
Printre cauzele posibile, cercetătorii menționează fenomenul El Niño, excepțional de puternic anul acesta. Ei mai indică apele neobișnuit de calde din nordul Scandinaviei și din vestul Rusiei, unde gheața marine s-a redus și oceanul eliberează mai multă căldură în atmosferă.
Ce s-a întâmplat după episoadele anterioare
Fenomenul nu garantează o iarnă grea. Potrivit cercetărilor citate de Reuters, aproximativ două treimi dintre aceste episoade, adică în jur de 67%, au fost urmate de vreme mai rece și mai uscată decât normal în nordul și nord-vestul Europei. NOAA a analizat 42 de evenimente majore produse între 1958 și 2023. În medie, părți din estul SUA, nordul Europei și Asia au fost mai reci în luna care a urmat. G4Media dă ca exemplu episodul din 2018, numit „Bestia din Est”, când un val de frig a cuprins zonele centrale și vestice ale continentului.
Pentru ultimele zile din noiembrie și primele din decembrie, modelele Severe Weather Europe estimează că o mare parte a continentului va fi mai rece decât de obicei. Tot ele arată ninsori mai abundente în regiunile centrale și sud-estice. În această perioadă, masele de aer polar sunt totuși mai puțin geroase decât în ianuarie sau februarie. Între timp, The Independent observă că vortexul începe să se refacă, deși unele modele sugerează că ar putea slăbi din nou spre sfârșitul lui decembrie.
Ce estimează ANM pentru iarna din România
Pe 9 noiembrie, cu o zi înainte de inversarea vânturilor, Florinela Georgescu, director de prognoză la Administrația Națională de Meteorologie, a declarat că un vortex polar mai slab înseamnă posibila pătrundere a aerului rece până în sudul Europei, relatează Ziare.com. Ea a mai spus că de Sărbători poate exista strat de zăpadă inclusiv în zonele joase. Estimările sezoniere Copernicus prezentate atunci indică totuși temperaturi medii peste normal în decembrie, cu precipitații mai mari decât media cu 5-25 de litri pe metru pătrat în jumătatea vestică a țării. Pentru ianuarie, aceleași estimări arată temperaturi cu 1-2 grade peste normal. Georgescu a spus că aceste estimări trebuie privite cu reținere și că ele nu exclud episoade de frig intens.
Potrivit ANM, decembrie este prima lună în care, statistic, temperaturile din cele mai reci nopți pot coborî în România sub minus 20 de grade.
Surse:
- Antena 3 – Ce este vortexul polar și cum influențează vremea în Europa. Ne așteaptă o iarnă deosebit de rece?
- G4Media – Vortexul polar a slăbit, iar gerul ar putea ajunge în Europa în curând
- The Independent – What is a sudden stratospheric warming? Weather phenomenon set to hit UK
- Atlanta News First – Polar vortex breaks down unusually early. What could it mean for winter?
- WTVG – Sudden stratospheric warming event is one of the earliest on record
- Ziare.com – Cum va fi vremea de Sărbători. Temperaturile ar putea fi afectate de un vortex polar
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.