Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a anunțat recent că Ungaria și Slovacia nu vor sprijini al 18-lea pachet de sancțiuni propus de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Acest pachet de sancțiuni are ca obiectiv principal eliminarea treptată a importurilor de energie din Rusia, o măsură avută în vedere de UE ca reacție la acțiunile recente ale Moscovei. Totuși, Ungaria și Slovacia se confruntă cu o realitate economică diferită, bazându-se în continuare în mare măsură pe resursele energetice rusești, ceea ce le limitează capacitatea de a susține măsuri restrictive severe.
Szijjarto a subliniat că măsurile economice propuse ar putea avea un impact negativ major asupra economiilor naționale ale celor două țări, în special în contextul actual al crizei energetice. Germania și alte state membre UE au început deja să diversifice sursele de energie, însă Ungaria și Slovacia nu dispun de aceleași opțiuni, iar trecerea rapidă la alte surse poate fi extrem de problematică pentru stabilitatea lor economică.
Premierul slovac, Robert Fico, a fost de acord cu analiza ministrului ungar, afirmând că nu va susține sancțiunile fără a se prezenta soluții viabile care să atenueze impactul acestora asupra economiei naționale. Acesta a insistat pe faptul că sancțiunile nu ar trebui să vină fără o evaluare detaliată a consecințelor și totodată propuneri clare pentru alternativele energetice. Este evident că o majoritate a țărilor membre ale UE, care au investit masiv în relațiile comerciale și energetice cu Rusia, se confruntă cu o dilemma similară.
Problema sancțiunilor necesită unanimitate din partea statelor membre UE pentru a fi adoptate. Astfel, poziția Ungariei și Slovaciei poate bloca avansarea propunerilor de sancțiuni. Deși alte state membre ar putea avea o abordare mai fermă față de Rusia, realitatea economică a Ungariei și Slovaciei nu poate fi ignorată. În acest context, ambele țări militează pentru soluții alternative, care nu doar că ar proteja economiile lor, ci și ar asigura securitatea energetică pe termen lung.
Relațiile strânse cu Moscova joacă un rol crucial în strategia energetică a celor două state. Ungaria a semnat acorduri avantajoase cu Rusia, asigurându-și astfel accesul la gazul rusesc la prețuri competitive. De asemenea, Slovacia depinde în mare măsură de importurile de gaze din Rusia pentru a-și menține rețelele energetice operaționale. În acest sens, scepticismul lor față de o decuplare rapidă de resursele energetice rusești este evident.
Prin urmare, decizia Ungariei și Slovaciei de a nu susține al 18-lea pachet de sancțiuni reflectă nu doar o strategie realistă, ci și preocupările legate de stabilitatea economică națională în fața provocărilor energetice globale. Este o dilemă complicată care va necesita colaborare internațională, răbdare și îndelungă negociere pentru a găsi un echilibru între securitate, economie și politica externă.
