Un studiu recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) aduce în prim-plan o problemă majoră legată de impactul inteligenței artificiale generative asupra pieței muncii din Europa și Asia Centrală. Conform acestui raport, aproximativ 136 milioane de locuri de muncă din aceste regiuni sunt expuse la riscurile asociate cu tehnologia AI, un număr semnificativ mai mare comparativ cu America, unde doar 29% din locuri sunt afectate. Această situație evidențiază o diferență îngrijorătoare în modul în care diverse părți ale lumii se pregătesc pentru integrarea inteligenței artificiale în mediul de lucru.
Un aspect remarcabil al studiului este faptul că femeile sunt mai vulnerabile la schimbările generate de inteligența artificială. Conform datelor prezentate, 39% din locurile de muncă ocupate de femei sunt considerate expuse la automatizare, în comparație cu doar 26% pentru bărbați. Această discrepanță sugerează că anumite industrii și roluri profesionale, adesea dominate de femei, pot fi mai suscetibile la transformări radicale datorate tehnologiilor avansate. Această situație ridică întrebări importante cu privire la egalitatea de gen în contextul viitorului muncii și la măsurile care ar trebui implementate pentru a proteja grupurile cel mai afectate.
Pe de altă parte, OIM subliniază că, deși există riscuri semnificative asociate cu automatizarea, majoritatea locurilor de muncă nu vor dispărea complet. În schimb, se estimează că marea majoritate a rolurilor vor suferi o transformare profundă. Aceasta înseamnă că angajații vor fi nevoiți să se adapteze la noi cerințe tehnologice și să-și dezvolte abilități care vor fi relevante într-o lume dominată de AI. Această schimbare poate aduce și oportunități, nu doar provocări. Îmbunătățirea competențelor digitale și învățarea continuă vor fi esențiale în acest nou peisaj al muncii.
Pentru a gestiona această tranziție, este crucial ca autoritățile, angajatorii și organizatiile non-guvernamentale să colaboreze pentru a facilita formarea profesională și reconversia muncitorilor. Este imperativ să se creeze programe educaționale care să ajute lucrătorii să-și dezvolte abilitățile necesare pentru a face față cerințelor pieței muncii moderne. De asemenea, trebuie avut în vedere un accent special pe femei, având în vedere impactul disproporționat pe care automatizarea îl are asupra acestora.
În concluzie, studiul OIM subliniază faptul că, deși inteligența artificială generativă poate reprezenta o amenințare la adresa locurilor de muncă, aceasta oferă și șanse de reinventare și adaptare. Provocarea principală constă în echilibrarea riscurilor și oportunităților, asigurându-se că toți lucrătorii, în special femeile, beneficiază de sprijinul necesar pentru a naviga cu succes în această nouă eră profesională. În final, este esențial să ne concentrăm asupra elaborării unor politici și strategii care să promoveze un viitor laboral echitabil și sustenabil pentru toți.
