La bordul Air Force One, fostul președinte Donald Trump a abordat o temă deosebit de importantă pentru relațiile internaționale, și anume aplicarea articolului 5 din Tratatul NATO, care stipulează că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor membrilor alianței. Răspunsul său a fost că aplicarea acestui articol depinde de interpretarea fiecărei situații în parte. Această afirmatie sugerează o abordare selectivă a angajamentelor de apărare, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul statelor membre NATO.
În timpul discuției, Trump a subliniat importanța creșterii cheltuielilor de apărare ale statelor membre, propunând un obiectiv de 5% din PIB. Această cerință a fost controversată, având în vedere că majoritatea țărilor NATO se angajaseră deja să aloce 2% din PIB pentru apărare, conform obiectivelor stabilite la summitul de la Țara Galilor din 2014. Trump a amenințat în mod direct că SUA nu vor oferi suport militar statelor care nu respectă angajamentele financiare, ceea ce a provocat temeri cu privire la soliditatea alianței în fața unor amenințări externe, mai ales din partea Rusiei.
Majoritatea țărilor membre au făcut progrese în vederea creșterii bugetelor de apărare pentru a se alinia cerințelor lui Trump. Totuși, o excepție notabilă a fost Spania, care a reușit să negocieze un angajament de 2,1% din PIB pentru apărare. Această decizie a fost criticată de Trump, care a considerat-o insuficientă și a ținut să sublinieze că refuzul Spaniei de a spori semnificativ cheltuielile pentru apărare reprezenta o slăbiciune în cadrul alianței. Criticile sale la adresa Spaniei au fost interpretate ca o încercare de a presiona statele membre să își ia angajamentele în serios și să participe activ la asigurarea securității comune.
În acest context, trebuie remarcat că discuțiile despre cheltuielile de apărare au relevat tensiuni mai largi în cadrul NATO, unde divergențele între statele membre – între cele care contribuie mult mai mult decât altele și cele care se bazează pe protecția oferită de America – au creat un mediu de neliniște. Trump nu a ezitat să sublinieze că, în opinia sa, un angajament mai mare din partea Europei și a altor aliați este esențial nu doar pentru securitatea colectivă, ci și pentru viitorul relațiilor transatlantice.
Ce este sigur, însă, este că abordarea sa a deschis o dezbatere necesară despre responsabilitățile financiare și militare în cadrul unei alianțe care se confruntă cu provocări din partea unor state precum Rusia, care își consolidează constant capacitățile militare. Clarificarea acestor angajamente este esențială nu numai pentru stabilitatea Europei, ci și pentru securitatea mondială. Așa cum a arătat discursul lui Trump, viitorul relațiilor NATO va depinde de modul în care fiecare stat membru își asumă responsabilitățile și contribuțiile necesare pentru a menține pacea și stabilitatea.
