Belgia va începe din acest an să trimită scrisori de recrutare tuturor tinerilor care împlinesc 18 ani, ca parte a unui program destinat să sporească numărul rezerviștilor din armată.
Planul, care va fi pus în aplicare începând cu 2026, include posibilitatea de a participa la un stagiu militar voluntar de un an, ce va fi compensat cu aproximativ 2.000 de euro pe lună, echivalentul unui salariu de început pentru un soldat.
Scrisori de recrutare pentru tinerii belgieni
Ministrul Apărării din Belgia, Theo Francken, își propune să crească numărul rezerviștilor de la 6.600 la 20.000 în următoarele ani. Deși există interes, el a subliniat că:
„Toate programele de pregătire sunt deja complet ocupate, iar numărul actual de instructori este insuficient pentru a susține o creștere a numărului de recruți.”
În ciuda acestui lucru, autoritățile belgiene speră să adauge anual 500 de noi rezerviști începând din 2026, iar din 2027 să dubleze această cifră, ajungând astfel la 5.600 de noi membri în rezervă până în 2029, conform Euronews.
Scrisorile vor avea un caracter informativ și tinerii vor fi încurajați să se alăture serviciului militar voluntar. Cei care aleg să participe vor urma un program standardizat, similar cu cel al armatei regulate.
La finalul acestui stagiu, indiferent dacă optează sau nu pentru o carieră militară, tinerii vor rămâne în rezerva armatei timp de 10 ani.
Belgia adoptă astfel modelul implementat recent de Olanda, care a început un program similar de recrutare în martie, având ca obiectiv atingerea a 200.000 de membri în armată până în 2030.
În Olanda, programul este deschis tinerilor cu vârste între 18 și 27 de ani, care pot participa la un „an de serviciu” ce le oferă o experiență concretă în cadrul forțelor armate. Participanții beneficiază de antrenamente, cursuri de prim ajutor militar și viață de cazarmă, la fel ca soldații activi.
Un exemplu adus în discuție de presa olandeză este Matthias, un tânăr de 18 ani care a început stagiul în octombrie și a declarat:
„Nu eram sigur dacă viața militară mi se potrivește, de aceea am ales ‘anul de serviciu’ pentru a testa această opțiune.”
În cadrul aceluiași program olandez, Matthias urmează un curriculum identic cu cel al soldaților activi: antrenamente fizice, cursuri de prim ajutor în condiții de luptă și trai în cazarmă. El face parte dintr-un val nou de tineri care experimentează viața militară fără obligația de a continua pe termen lung în acest domeniu.
Gijs Tuinman, secretarul de stat olandez pentru Apărare, susține inițiativa și consideră că:
„Un astfel de serviciu temporar le oferă tinerilor o imagine realistă asupra vieții militare.”
El speră ca acest concept să atragă mai mulți tineri și să le ofere o înțelegere mai profundă a angajamentului necesar.
În plus, Olanda implică și adolescenții de 17 ani, care sunt invitați să completeze un chestionar despre abilitățile și motivația lor. Deși în prezent este opțional, autoritățile iau în considerare să-l transforme într-o obligație legală. În Suedia, completarea acestui chestionar este deja reglementată prin lege, fiind parte integrantă a procesului de pregătire și selecție a potențialilor recruți.
Erik Noordam, căpitan-locotenent în armata olandeză, a explicat că:
„Mulți tineri doresc să contribuie, dar nu știu exact ce presupune viața militară.”
Din perspectiva sa, programul implementat în Olanda are rolul de a reduce bariera psihologică asociată cu ideea de angajament militar pe termen lung, oferind tinerilor „o cale simplă de a testa compatibilitatea cu armata.”
Aceste modele – belgian și olandez – se aliniază unei tendințe mai ample de consolidare a rezervelor militare în Europa, fără a recurge la obligație. În ambele cazuri, recrutarea se realizează pe baza voluntariatului, dar cu o componentă clară de responsabilitate: participarea implică nu doar un an de pregătire activă, ci și un angajament ulterior în rezervă pentru o perioadă determinată, cel puțin zece ani în cazul Belgiei.
