STB în insolvență: datorii de peste 3 miliarde de lei

de
Tramvaie și autobuze parcate într-un depou din București, la apus
Publicitate

Creditorii Societății de Transport București (STB) au prima adunare programată marți, 17 noiembrie 2026. Ea vine la puțin peste două luni după ce Tribunalul București a deschis, pe 8 septembrie, procedura generală de insolvență a companiei. Potrivit unei analize a think-tank-ului financiar Frames, preluată de Digi24 și Agerpres, administratorul judiciar estimează datoriile totale ale operatorului, inclusiv penalitățile, la peste 3 miliarde de lei. Autobuzele, tramvaiele și troleibuzele circulă în continuare.

Cum s-a ajuns la insolvență

Insolvența a fost deschisă la a doua cerere depusă de STB. Prima fusese respinsă pentru că dosarul era incomplet, notează Agerpres. Compania are peste 9.000 de angajați și transportă zilnic sute de mii de călători. Acum funcționează sub controlul unui administrator judiciar, care verifică cheltuielile și poate renegocia contractele.

Analiza Frames descrie un dezechilibru vechi. Biletul a costat 1,3 lei mai bine de un deceniu, iar în 2021 a urcat la 3 lei. În același timp au crescut costurile cu salariile, energia, combustibilul și mentenanța. Diferența a fost acoperită de subvenția Primăriei Capitalei, care nu a acoperit însă niciodată toate costurile. Astfel, STB a rămas datoare furnizorilor și bugetului de stat. Restanțele au adus penalități, iar penalitățile au adus popriri pe conturi. Ca urmare, o parte din banii de la Primărie se ducea automat pe datoriile vechi și nu mai ajungea la activitatea curentă.

În toamna acestui an, ANAF a pus sechestru pe sediul companiei. Primăria a garantat o datorie fiscală cu aproape 400 de autobuze, arată analiza. Potrivit Agerpres, primarul general descrisese compania ca fiind în „insolvență nedeclarată” încă din 2020. Frames mai indică probleme de administrare: contracte păguboase, personal administrativ prea numeros, costuri mari pentru întreținerea flotei și furturi de combustibil investigate penal.

Cifrele datoriei și ale subvenției

  • Plățile restante erau de circa 1,14 miliarde de lei la finalul lui 2025. Estimarea actuală, de peste 3 miliarde de lei cu penalități, este de cel puțin 2,6 ori mai mare.
  • Subvenția a crescut de la circa 505 milioane de lei în 2015 la peste 1,2 miliarde de lei în 2020, o creștere de aproximativ 138% în cinci ani.
  • Prețul biletului a crescut cu circa 131% în 2021, de la 1,3 la 3 lei.
  • Transportul de suprafață consumă acum aproximativ o treime din bugetul municipalității, potrivit Frames.

„Când doar 18% din costul transportului este acoperit din bilete, iar restul vine din buget fără reguli clare de performanță, compania nu mai are niciun motiv să fie eficientă”, susține Adrian Negrescu, managerul Frames.

Publicitate

Ce au de făcut administratorii judiciari

Insolvența oprește executările silite și popririle. Astfel, subvenția poate fi folosită direct pentru operare, iar datoriile vechi urmează să fie plătite eșalonat, printr-un cont dedicat creditorilor. Primele măsuri de reducere a costurilor au fost deja anunțate: 796 de preavize de concediere și desființarea a 919 posturi vacante, adică 1.715 posturi în total. Tabelul preliminar al creanțelor a fost publicat. Planul de reorganizare trebuie să arate cum își vor recupera creditorii măcar o parte din bani, inclusiv prin reducerea sau eliminarea unor penalități.

Bucureștiul comparat cu Viena, Germania și Tallinn

La Viena, Wiener Linien cheltuiește anual circa 2 miliarde de euro, adică aproximativ 10,7 miliarde de lei la cursul BNR din 16 noiembrie 2026. Din bilete și abonamente vin circa 700 de milioane de euro, aproximativ 3,7 miliarde de lei. Biletele acoperă astfel circa 35% din costuri, aproape dublu față de STB. Abonamentul anual vienez s-a scumpit în 2026 de la 365 la 467 de euro, cu circa 28%, adică la aproximativ 2.500 de lei. O călătorie simplă la Viena costă 3,20 euro, circa 17 lei, de peste cinci ori mai mult decât biletul STB de 3 lei.

În Germania, abonamentul Deutschlandticket a urcat de la 49 de euro pe lună în 2023 la 63 de euro în 2026, circa 337 de lei. Guvernul federal și landurile contribuie fiecare cu câte 1,5 miliarde de euro pe an. La Tallinn, transportul este gratuit pentru rezidenții înregistrați și este finanțat din taxele locale. Frames subliniază că acest model cere un buget local solid și costuri ținute strict sub control.

Pentru ieșirea din insolvență, Frames propune un contract de serviciu public între Primărie și STB, cu indicatori privind kilometrii parcurși, punctualitatea, curățenia și calitatea transportului. Analiza mai cere ca gratuitățile pentru pensionari, elevi și alte categorii să fie evidențiate și plătite separat din buget.

Surse:

Adaugă Live Trending ca sursă preferată în Google
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.